Academic literature on the topic 'Morimura'

Lucrarea include lista speciilor de coleoptere din familiile: Buprestidae, Cantharidae, Carabidae, Cerambycidae, Cleridae, Coccinellidae, Cucujidae, Curculionidae, Elateridae, Endomychidae, Erotylidae, Geotrupidae, Histeridae, Laemophloeidae, Lampyridae, Lucanidae, Mycetophagidae, Pyrochroidae, Prostomidae, Scarabaeidae, Silvanidae, Silphidae, Staphylinidae, Tenebrionidae și Zopheridae, colectate în perioada 1924 - 2021 din Rezervația „Plaiul Fagului”. La realizarea studiului au fost utilizate colectările personale, colecțiile entomologice a Institutului de Zoologie, a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, a Muzeului Universității de Stat din Moldova, cât și sursele bibliografice disponibile. Sunt citate 223 de specii de coleoptere încadrate în 145 de genuri și 25 de familii. Pentru fiecare specie sunt menționate citările anterioare. Cele mai multe specii au aparținut familiilor Elateridae – 47 de specii din 20 de genuri; Staphylinidae – 44 specii, 32 genuri; Carabidae – 44 specii, 19 genuri și Cerambycidae – 31 specii, 22 genuri. Un număr mai mic de specii au prezentat familiile Scarabaeidae – 11 specii, 10 genuri; Tenebrionidae – 7 specii, 7 genuri; Silphidae – 7 specii, 5 genuri; Coccinellidae – 4 specii, 4 genuri și Cantharidae – 3 specii, 2 genuri. Familiile Buprestidae, Curculionidae și Lucanidae au fost reprezentate de câte 3 specii din 3 genuri fiecare. Familiile, Zopheridae și Histeridae au avut câte 2 specii din 2 genuri, iar familia Geotrupidae cu 2 specii dintr-un singur gen. Celelalte 10 familii: Silvanidae, Endomychidae, Lampyridae, Laemophloeidae, Cucujidae, Erotylidae, Mycetophagidae, Cleridae, Pyrochroidae și Prostomidae s-au remarcat doar prin câte o singură specie. Pentru 111 specii de coleoptere colectate de autor în perioada 2010-2021 este prezentată o scurtă caracteristică cu referire la poziția sistematică, materialul studiat, citările anterioare, microhabitat, trofică și aria de distribuție a speciei. Din cele 223 de specii identificate - 68 au fost noi pentru rezervație, iar 2 specii (Triplax aenea și Prostomis mandibularis) noi și în fauna Republicii Moldova. A fost confirmată prezența pe teritoriul rezervației a speciilor de coleoptere rare: Calosoma sycophanta, Carabus intricatus, Carabus ullrichii, Carabus variolosus, Carabus violaceus, Ocypus olens, Lucanus cervus, Cetonischema aeruginosa, Gnorimus octopunctatus, Oryctes nasicornis, Elater ferrugineus, Ischnodes sanguinicollis, Porthmidius austriacus, Cucujus cinnaberinus, Aromia moschata, Cerambyx cerdo, Morimus asper funereus, Purpuricenus kaehleri și Rosalia alpina, care sunt incluse în edițiea a III-a a Cărții Roșii a Republicii Moldova. Dintre acestea, speciile Carabus intricatus, Gnoriumus octopunctatus, Cetonischema aeruginosa, Liocola lugubris, Lucanus cervus, Cucujus cinnabaerinus, Rosalia alpina, Saperda punctata, Morimus asper funereus, Elater ferrugineus, Ischnodes sanguinicollis, Porthmidius austriacus, Cerambyx cerdo, Rhysodes germari și Rhysodes sulcatus fiind și specii saproxilice indicatoare ale pădurilor de importanţă europeana. Speciile: Carabus variolosus, Cerambyx cerdo, Cucujus cinnaberinus, Rosalia alpina, Morimus asper funereus, Lucanus cervus și Rhysodes sulcatus sunt incluse și în Anexele II și IV din Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și ale faunei și florei sălbatice, Anexa II, a Convenției de la Berna și în situl Natura 2000. Pe teritoriul rezervației au fost identificate peste 50 de specii de coleoptere saproxilice. Pentru a păstra speciile de coleoptere saproxilice și cele rare în ecosistemele forestiere, trebuie păstrat în cadrul ecosistemului buștenii mari împreună cu ramurile acestora, cât și arborii morți pe picior. Rezultatele obținute privind componența și diversitatea speciilor de coleoptere în Rezervația „Plaiul Fagului” confirmă valoarea incontestabilă a ariei naturale cercetate pentru conservarea și restabilirea biodiversității.

The authorial act of heteronymic self-transformation is quite different from that of inventing a character in a story. What is fundamental to the notion of a heteronym is that it is an othered I, ‘lived by the author within himself’, that is to say, lived first-personally. A heteronym is not a character because the relationship an author stands in to an invented character is a third-personal one. A closer analogy would be with one of those stories in which each section has a different narrator writing from a first-person position, such as Orhan Pamuk’s novel My Name is Red or William Faulkner’s As I Lay Dying. Yet a sequence of distinct narrators writing in the first person is still not a display of heteronymy: they are distinct characters taking it in turn to speak about themselves. When one dreams it is not uncommon for one to oneself figure in the dream, as the one to whom the events in the dream are presenting. The ‘subject-within-the-dream’ is both a virtual subject and a simulation of the dreaming subject; and for this reason it would be entirely appropriate to describe the subject-within-the-dream as the dreaming subject’s heteronym in the dream. The idea of heteronymy is also well-captured in Yasumasa Morimura’s multiple self-portraiture under the assumed identities of famous historical artists.