To see the other types of publications on this topic, follow the link: Procuror.
Journal articles on the topic 'Procuror'
Create a spot-on reference in APA, MLA, Chicago, Harvard, and other styles
Consult the top 50 journal articles for your research on the topic 'Procuror.'
Next to every source in the list of references, there is an 'Add to bibliography' button. Press on it, and we will generate automatically the bibliographic reference to the chosen work in the citation style you need: APA, MLA, Harvard, Chicago, Vancouver, etc.
You can also download the full text of the academic publication as pdf and read online its abstract whenever available in the metadata.
Browse journal articles on a wide variety of disciplines and organise your bibliography correctly.
1
Ștefan, Cristian Valentin. "Funcţia de procuror şef al Secţiei judiciare, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş, în perioada 2017-2022." Criminal Law Writings (Caiete de Drept Penal), no. 1 (October 1, 2024): 142–64. https://doi.org/10.24193/cdp.2024.1.8.
Full textAbstract:
Cadrul normativ de exercitare a funcției de procuror șef al Secției judiciare la parchetul de pe lângă curtea de apel include reglementarea atât a atribuțiilor judiciare, cât și a atribuțiilor administrative. Reglementarea și a atribuțiilor judiciare trebuie să fie cunoscută din două motive. Mai întâi, funcția de procuror șef al Secției judiciare nu este una totalmente administrativă. Există în competența ei și atribuții judiciare, câtă vreme procurorul șef al Secției judiciare participă la judecarea unor cauze penale și civile, potrivit legii. Apoi, atribuțiile administrative se exercită asupra atribuțiilor judiciare ale procurorilor cu funcții de execuție. Reținem deci că atribuțiile proprii funcției de procuror șef al Secției judiciare sunt de două tipuri: judiciare și administrative. Atribuțiile judiciare, specifice funcției de execuție (de procuror de ședință), sunt: participarea la judecarea cauzelor, declararea căilor de atac, examinarea cauzelor de aplicare neunitară a legii și analizarea soluțiilor de achitare, restituire la parchet și trimitere la procuror. Atribuțiile administrative, specifice funcției de conducere (de procuror șef), sunt: organizarea, conducerea și controlul activității procurorilor cu funcții de execuție (a procurorilor de ședință). În studiul de față îmi propun să cercetez felul în care au fost puse în operă atât atribuțiile administrative, cât și atribuțiile judiciare ale procurorului șef al Secției judiciare, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș, în perioada 2017-2022.
2
Lupașcu, Dan, and Cătălin Marin. "Încălcarea competenţei speciale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Inaplicabilitatea dispoziţiilor art. 50 alin. (2) C. pr. pen. în cursul urmăririi penale." Criminal Law Writings (Caiete de Drept Penal), no. 2 (October 15, 2023): 179–85. http://dx.doi.org/10.24193/cdp.2023.2.7.
Full textAbstract:
În condițiile în care procurorul nu a procedat, conform art. 58 alin. (1) C. pr. pen., la verificarea, imediat după sesizare, a competenței sale și a încălcat dispozițiile legale privind competența după calitatea persoanei, în raport de prevederile art. 281 alin. (1) lit. b) C. pr. pen. și de Decizia nr. 302/2017 a Curții Constituționale, toate actele de urmărire penală și probele administrate sunt lovite de nulitate absolută.
 În faza de urmărire penală nu își găsesc incidența dispozițiile art. 50 alin. (2) C. pr. pen., neexistând posibilitatea legală pentru procuror ca, în situația în care declinarea a fost determinată de competența materială sau după calitatea persoanei, să mențină probele administrate, actele îndeplinite și măsurile dispuse de procurorul care și-a declinat competența. 
 (Curtea de Apel București, Secția I penală, Încheierea nr. 100/CP din 22.02.2023)
3
Marin, Cătălin. "Soluţionarea procedurii de cameră preliminară în urma dezbaterilor iniţiale." Criminal Law Writings (Caiete de Drept Penal), no. 2 (October 15, 2023): 57–98. http://dx.doi.org/10.24193/cdp.2023.2.3.
Full textAbstract:
În lumina reglementării procesual penale actualmente în vigoare, faza camerei preliminare poate fi soluționată de către judecător la sfârșitul dezbaterilor inițiale sau ulterior remedierii de către procuror a rechizitoriului, conform încheierii intermediare a judecătorului de cameră preliminară. 
 Consecințele modului de rezolvare a cererilor și excepțiilor formulate de părți și de persoana vătămată sau ridicate din oficiu se reflectă în soluțiile prevăzute de art. 346 C. pr. pen. (începerea judecății și restituirea cauzei la procuror). Cu alte cuvinte, în urma verificărilor întreprinse, judecătorul poate permite sau nu debutul judecății. În toate situațiile, independent de soluția pronunțată în camera preliminară, este obligatorie continuarea activității procesuale (în sens progresiv sau, după caz, în sens regresiv).
 Soluțiile propriu-zise pe care judecătorul de cameră preliminară le poate pronunţa la finalul procedurii intermediare au un caracter limitat şi nu pot rezolva efectiv, în opinia noastră, toate deficiențele care se pot ivi în practică în legătură cu legalitatea sesizării instanței, cu legalitatea administrării probelor în cursul urmăririi penale şi a efectuării actelor de urmărire penală.
4
Volonciu, Nicolae, and Cătălin Marin. "Aspecte teoretice, legislative şi de practică judiciară privind reluarea urmăririi penale." Criminal Law Writings (Caiete de Drept Penal), no. 1 (June 1, 2020): 9–25. http://dx.doi.org/10.24193/cdp.2020.1.1.
Full textAbstract:
Oricare ar fi modul în care procurorul, ca titular al funcţiei de urmărire penală, rezolvă cauza, prin aceasta nu se exclude posibilitatea revenirii ei în acelaşi cadru procesual.
 Instituţia procesual penală cu caracter eventual, de excepţie, care urmăreşte aducerea procesului penal pe linia de desfăşurare normală prin reactivarea cursului urmăririi penale, în ipotezele prevăzute de lege, este cunoscută sub denumirea de reluare a urmăririi penale. 
 În reglementarea procesual penală actualmente în vigoare, urmărirea penală este reluată în caz de: încetare a cauzei de suspendare; restituire a cauzei la parchet de către judecătorul de cameră preliminară; redeschidere a urmăririi penale. De asemenea, în afara acestor cazuri reglementate în mod expres în conţinutul art. 332 alin. (1) din Codul de procedură penală, reluarea urmăririi penale mai intervine, în mod implicit, şi într-o altă ipoteză, caracteristică procedurii speciale de judecare pe baza acordului de recunoaştere a vinovăţiei încheiat între procuror şi inculpat.
5
Nestor, Raul Alexandru. "Cu privire la admisibilitatea restituirii cauzei la procuror după închiderea procedurii de cameră preliminară." Criminal Law Writings (Caiete de Drept Penal), no. 2 (September 27, 2022): 32–57. http://dx.doi.org/10.24193/cdp.2022.2.2.
Full textAbstract:
Deși configurația procedurilor penalea fost modificată substanțial începând cu anul 2014, la nivelul instanțelor naționale se poate observa o tendință accentuată de revenire la o soluție reglementată detaliat în legea de procedură penală anterioară, dar lipsită de orice suport normativ în noua configurație a procesului penal. 
 Deși spre deosebire de Codul de procedură penală 1969 legea nu mai oferă instanței de apel posibilitatea de pronunța o soluție complementară, în sensul restituirii cauzei la procuror, o parte a instanțelor de control judiciar au apreciat că o astfel de soluție ar putea redeveni de actualitate prin admiterea apelului, desființarea în întregime a sentinței penale apelate și trimiterea cauzei în camera preliminară. 
 Consacrarea unei posibilități a instanței de primă jurisdicție sau a celei de apel de a cenzura inclusiv încheierea pronunțată de judecătorul de cameră preliminară anterior începerii judecății și pronunțării sentinței apelate are o mare importanță în practica actuală a instanțelor naționale, neexistând însă un punct de vedere majoritar. 
 Astfel, o chestiune frecvent întâlnită este cea legată de situația camerei preliminare în situaţia desfiinţării unei sentinţe penale ce vizează o judecată în fond, desfiinţare dispusă în baza art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală ca urmare a faptului că judecarea cauzei în primă instanţă a avut loc în lipsa inculpatului nelegal citat, iar instanţa de apel care pronunţă această soluţie de trimitere spre rejudecare nu face niciun fel de referire la ultimul act de procedură menținut, constatând însă că neregulile privind procedura de citare a unei părţi au existat atât la judecarea pe fond, dar şi anterior în faza de cameră preliminară.
 Atât Decizia Curții Constituționale nr. 802/2017, cât și Decizia Curții Constituționale nr. 88/2019 confirmă faptul că nulitatea absolută poate fi invocată pe tot parcursul procesului penal, finalizarea camerei preliminare neputând reprezenta un impediment în acest sens.
 Aceste decizii pronunțate de Curtea Constituțională ar trebui corelate cu dispoziții legii de procedură penală. Or, în ceea ce privește soluțiile ce pot fi dispuse în faza de judecată a apelului, cazurile de restituire a cauzei în vederea rejudecării prevăzute la art. 421 pct. 2 lit. b) C.proc.pen. sunt exhaustive și nu acoperă eventuale vicii de legalitate ale camerei preliminare, singurul remediu eficient fiind intervenția legislatorului național. O propunere formulată ar presupune reglementarea în procedura de cameră preliminară a competenței aceleiași instanțe chemate ulterior să judece în calea de atac a apelului.
6
Olga, CEBAN. "INTEGRITATEA CA ELEMENT AL CAPACITĂȚII JURIDICE A MAGISTRATULUI." STUDIA UNIVERSITATIS MOLDAVIAE Științe Sociale, no. 3(143) (2021): 173–78. https://doi.org/10.5281/zenodo.4572497.
Full textAbstract:
Integritatea repezintă un element esențial al capacității juridice a magistratului și, ca și consecință, criteriul ce deter­mină nivelul de încrede a societății în justiția națională. Este imposibilă manifestarea integrității magistratului, dacă nu este promovat și consolidat sistemul de garanții sociale, acel câmp psihologic de legalitate chemat să influențeze psiho­logic magistrații, dar și garanția integrității – toate fiind asigurate de stat. Integritatea este un criteriu obligatoriu atât la formarea inițială, cât și la formarea continuă a magistratului.
7
Angela, POTÂNG, and TRIGUB Carolina. "SURSELE STRESULUI OCUPAȚIONAL LA PROCURORI." STUDIA UNIVERSITATIS MOLDAVIAE Științe ale Educației, no. 11 (2021): 39–44. https://doi.org/10.5281/zenodo.4557093.
Full textAbstract:
Studiul dat abordează problematica stresului ocupațional, per general, precum și identificarea surselor de stres în particular la procurorii din Republica Moldova. În cercetare au fost identificate sursele principale de stres în munca procurorilor: stresori organizaționali, stresori operaționali, factori de stres externi și interni, precum și factori de stres ce vizează viitorul profesional. Evidențierea acestor surse ar facilita organizarea eficientă a muncii și ar da posibilitatea de a acționa la nivelul promovării strategiilor de gestionare a stresului în mediul organelor de drept.
8
Negru, Anca-Ioana. "Încălcarea principiul loialității. Amenințarea martorului de către procuror și organul de cercetare penală în faza de urmărire penală." Criminal Law Writings (Caiete de Drept Penal), no. 1 (June 1, 2023): 132–46. http://dx.doi.org/10.24193/cdp.2023.1.9.
Full textAbstract:
În procedura de cameră preliminară, judecătorii de cameră preliminară, soluționând contestațiile declarate, au apreciat că nu se impune excluderea declarațiilor date de martori, deoarece: nu pot fi luate în considerare susținerile martorilor audiați în procedura de cameră preliminară privind amenințările la care au fost supuși de procuror și de organul de urmărire penală; nu au fost formulate plângeri sau reclamații de către martorii care pretind că au fost amenințați; martorii au fost încurajați să spună adevărul în cauză. Este de menționat că judecătorii de cameră preliminară au făcut și o analiză a credibilității și fiabilității declarației martorului cu privire la aspectele care țin de fondul cauzei. Această decizie este eronată și criticabilă, deoarece judecătorii de cameră preliminară au înlăturat declarațiile martorilor din cameră preliminară fără nicio motivare, au făcut o confuzie nepermisă între sancțiunile de drept procesual penal și cele de drept penal substanțial, au validat utilizarea metodelor neloiale în situațiile în care organul judiciar urmărește aflarea adevărului și au procedat la analiza credibilității declarațiilor pe fondul cauzei.
9
Nițu, Daniel. "Procedura plângerii contra soluţiei de netrimitere în judecată. Titularii cererii. Strămutare. Admisibilitate." Criminal Law Writings (Caiete de Drept Penal), no. 1 (June 1, 2020): 101–9. http://dx.doi.org/10.24193/cdp.2020.1.6.
Full textAbstract:
Potrivit art. 72 C. proc.pen. strămutarea poate fi cerută de părţi, persoana vătămată sau de procuror. Conform art. 32 coroborat cu art. 33 C. proc. pen. în noţiunea de părţi în procesul penal se includ inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente, precum şi subiecţii procesuali, care sunt suspectul şi persoana vătămată.
 Deşi stricto sensu, prin aceste texte de lege persoanele care sunt citate în procedura reglementată de art. 341 C.proc.pen. nu sunt incluse în categoria de părţi, totuşi dispoziţiile art. 72 C. proc. pen. trebuie să fie analizate printr-o abordare mai largă, iar în categoria persoanelor care poate solicita strămutarea să se includă si cele care au calitatea de „părţi” în cadrul soluţionării plângerii de către judecătorul de cameră preliminară.
10
GHERMAN, Marian, and Ilie BOTNARI. "CRITERIILE DE CLASIFICARE A MĂSURILOR SPECIALE DE INVESTIGAŢII." LEGEA ŞI VIAŢA=LAW AND LIFE=ЗАКОН И ЖИЗНЬ . 1, 2023 (May 2, 2023): 74–79. https://doi.org/10.5281/zenodo.7885735.
Full textAbstract:
Subiectul „măsurilor speciale de investigaţii” (MSI) are o importanţă fundamentală pentru teoria activităţii speciale de investigaţii, abordarea căruia implică soluţionarea mai multor probleme, fiind vorba despre definirea conceptului măsurilor speciale de investigaţii, identificarea esenţei acestora, determinarea statutului lor juridic şi nu în ultimul rând clasificarea аcestora. În cadrul demersului nostru ştiinţific ne propunem să clasificăm măsurile speciale de investigaţii în funcție de: durata desfășurării lor, forma (metoda) realizării, necesitatea autorizării, nivelul pătrunderii în mediul criminogen, modul de realizare al acestora (public/secret), subiectul autorizării (judecător de instrucţie, procuror, conducător al subdiviziunii specializate), gradul de lezare a drepturilor şi libertăţilor omului (nu duc la încălcarea drepturilor constituţionale/încalcă aceste drepturi), intensitatea utilizării mijloacelor tehnice speciale etc.
11
FRUNZĂ, Aliona, and Sergiu CREȚU. "REFLECȚII PRIVIND PREGĂTIREA PENTRU EFECTUAREA RECONSTITUIRII FAPTEI." LEGEA ŞI VIAŢA=LAW AND LIFE=ЗАКОН И ЖИЗНЬ . 1, 2023 (May 2, 2023): 163–74. https://doi.org/10.5281/zenodo.7885897.
Full textAbstract:
Tactica de efectuare a reconstituirii faptei reprezintă o acțiune de urmărire penală, care este mai puțin cercetată în literatura de specialitate. Această acțiune procesual-penală se aseamănă și se confundă cu verificarea declarațiilor la loculul infracțiunii sau cu experimentul în procesul penal. Este actuală și foarte importantă cercetarea sub aspect tactico-criminalistic a acțiunii de reconstituire a faptei. În această ordine de idei, aflarea adevărului și împrejurărilor cu privire la infracțiune prin intermediul reconstituirii faptei este posibilă doar în condițiile în care această acțiune procesual-penală a fost bine pregătită și organizată de către subiectul care urmează să o realizeze. Reconstituire, crimă, probă, infractor, locul infracțiunii, procedeu, organ de urmărire penală, procuror, reproducere, precizare și verificare a datelor
12
Criste, Lucian. "Observaţii cu privire la o soluţie de restituire a cauzei la procuror în calea de atac a apelului." Criminal Law Writings (Caiete de Drept Penal), no. 3 (December 20, 2024): 131–45. https://doi.org/10.24193/cdp.2024.3.5.
Full textAbstract:
În prima parte a materialului de față am prezentat, în extras, Decizia nr. 1082/A, din 5 septembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I penală, prin care s-a dispus restituirea cauzei la parchet ca urmare a constatării neclarității acuzației de către instanța de apel, în baza art. 421 alin. (1) pct. 2 C.pr.pen., a art. 6 alineatul (3) din Directiva 2012/13/UE și a art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, astfel cum acestea au fost interpretate prin hotărârea din data de 21 octombrie 2021 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cauza C-282/20. În concordanță cu această decizie, am opinat la rândul nostru că regularitatea rechizitoriului poate fi verificată inclusiv de către instanța de apel, în faza de judecată, prin prisma jurisprudenței CJUE. Am arătat că în tot cursul judecății regularitatea rechizitoriului poate fi pusă în discuție pe cale incidentală, prin intermediul unei excepții similare celei întâlnite în dreptul belgian: obscuri libelli. Nu am achiesat însă la opțiunea instanței de apel de a dispune direct restituirea cauzei la parchet, fără parcurgerea stadiilor indicate de CJUE în hotărârea pronunțată în cauza C-282/20. În această privință am prezentat o serie de argumente în funcție de care am apreciat că soluția optimă în situația constatării neregularității rechizitoriului în apel este desființarea sentinței primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare.
13
Irina, PAVEL-GUZUN. "UNELE CONSIDERENTE PRIVIND APLICAREA INSTITUȚIEI ACORDULUI DE RECUNOAȘTERE A VINOVĂȚIEI ÎN RAPORT CU ALTE PROCEDURI SUMARE." STUDIA UNIVERSITATIS MOLDAVIAE Științe Sociale, no. 8(148) (2021): 177–88. https://doi.org/10.5281/zenodo.5113455.
Full textAbstract:
Procedurile speciale sunt reglementări care asigură accesul justițiabililor la mijloace și forme procedurale mai simple, având ca scop accelerarea procedurilor pentru asigurarea celerității soluționării cauzelor și eficacității administrării actului de justiție. Acordul de recunoaștere a vinovăției are un rol important în asigurarea simplificării procesului penal la faza de urmărire penală și de judecare a cauzei. Acordul de recunoaștere a vinovăției este o înțelegere (legea o numește tranzacție) între învinuit (sau, după caz, inculpat) şi procuror, prin care primul este de acord să recunoască vinovăția, fapt care trebuie să rezulte într-o reducere a pedepsei, dacă este acceptată de către instanța de judecată. Instituția acordului de recunoaștere a vinovăției a apărut în baza instituției pledării, existentă în sistemul <em>common law.</em> Pledarea se referă la cazul în care persoana compare în fața instanței de judecată cu diferite ocazii (de exemplu, la înaintarea oficială a în­vi­nuirii) şi este întrebată dacă pledează vinovată sau nevinovată. În prezentul articol se face o analiză a dispozițiilor în vigoare referitoare la instituția abordată, titularii, conținutul, negocierea propriu-zisă și la procedurile în fața instanței. Un accent aparte se pune pe analiza rezultatelor unor studii empirice de teren realizate în rândul judecătorilor, pro­cu­rorilor și avocaților. Nu în ultimul rând, au fost analizate avantajele, dezavantajele și aplicabilitatea acordului de recu­noaș­tere a vinovăției.
14
ZARAFIU, Andrei, and Giulia ȘOLOGON. "Continuarea judecăţii sau restituirea cauzei la procuror? Despre consecinţele procedurale naţionale ale deciziei CJUE din cauza C-282/20 ZX." Analele Universitării din București Drept - Forum Juridic 2021, no. 3 (2021): 37–61. http://dx.doi.org/10.31178/aubd-fj.2021.3.04.
Full textAbstract:
"On October 21, 2021, the European Court of Justice ruled in ZX and Spetsializirana prokuratura (Specialized Prosecutor's Office, Bulgaria), application no. C ‑ 282/20, by which it established art. 6 para. (3) of Directive 2012/13 / EU of the European Parliament and of the Council of 22 May 2012 on the right to information in criminal proceedings and the Article 47 of the Charter of Fundamental Rights of the European Union must be interpreted as precluding national legislation which does not provide, after closing the preliminary hearing, for a procedure remedy for the ambiguities and gaps in the content of the indictment, irregularities, which affect the right of the accused person to be provided with detailed information on the indictment. This specific article analyzes the meaningful purpose of the judgment in ZX and the procedural remedies regulated in the Romanian Code of Criminal Procedure applicable to changes in the factual and legal elements of the indictment. In applying the jurisprudence of the ECJ, art. 6 para. (3) of Directive 2012/13 and art. 47 The EU CDF requires Member States to regulate legislation that allows for the legal recourse in court of any ambiguities and gaps in the content of the indictment that affect the right of the accused person to be provided with detailed information on the accusation. At the same time, national law must be interpreted in accordance with European Union law, in the sense that the judge must resort to all procedural means regulated by law in order to ensure that the defendant receives detailed information on the factual and legal grounds of the accusation and may apply properly for the right of defense. Only if national law entails impediments in the activity of the judge to provide such information or to remove any ambiguities and gaps in the indictment, which may compromise the defendant's right to understand the essential elements of the prosecution, he may ensure that the defendant receives the right information on the factual and legal basis of the charge necessary to formulate the defense. In the current regulatory framework, the absence of express provisions to establish on the procedural level a way to remedy the irregularities of the indictment conceives the premise of adopting solutions exclusively in court, without having a normative basis. In the doctrine, two remedies were outlined, the first involving a directly intervention of the prosecutor on procedural acts, which helps in enforcing the order of the judge of the preliminary hearing or the court of physical exclusion of illegal or unfair evidence, without operating a disinvestment of the court. The second remedy involves a restitution of the case either to the prosecutor's office or even to the prosecutor, according to the distinctions evoked during the present study. But where should the restitution be ordered? At the prosecutor's office or at the prosecutor? The nuance is important because it implies differences in the procedural mechanism by which the resumption of criminal prosecution is carried out in the current criminal procedural system. Finally, we consider that remedying the irregularity of the indictment by restituting the case and reactivating the judicial function of criminal prosecution is preferable to the direct intervention of the prosecutor in the trial phase, the representative of the Public Ministry having the possibility to maintain the possibility to redo the procedural documents and to issue a new regulatory indictment. For the arguments extensively developed in this study, the court's order should be a return to the case to the prosecutor and not to the prosecutor's office, as the procedural filter of restitution to the prosecutor's office involves the exclusive power of the chief prosecutor to assess the extent to which it is necessary to resume the criminal investigation (according to the provisions of art. 334 CPC) is, in this case, superfluous. Being given the nature of the incidents that makes impossible for the trial to, in the cases discussed in this article, the direct application of the jurisprudence of the ECJ should lead to a mandatory resumption of the criminal prosecution limited to the need to replace compromised acts that successively set up criminal charges. In conclusion, we note that the remedies proposed by the ECJ judgment in ZX should only operate in the limited context capable of justifying their existence. These should not become mechanisms for circumventing a procedural obligation of the court to resolve the case. Thus, we reiterate that if certain incidents arising during the trial, such as the change of the legal classification of the deed or the exclusion of decisive evidence, do not concern the external aspect of the accusation, but represent internal shortcomings closely related to its validity, the court is obliged to fully perform its function activated by notification and investment, following to rule on an acquittal, as the evidence in the accusation does not meet the minimum standard necessary to engage in criminal liability provided by art. 103 para. (2) CPC, beyond any reasonable doubt. Under these conditions, the remedies presented, regardless of the order of preference established by the interpreter, become incidental insofar as there are ambiguities in the accusation that could impede the proper exercise of the judicial function, not when the accusation is not supported by evidence, capable of proving beyond any reasonable doubt the guilt of the defendant."
15
Rodionova, Yu D. "Conflict resolution in public procurement: The cases of Russia and Kazakhstan." Voprosy Ekonomiki, no. 7 (July 2, 2022): 85–103. http://dx.doi.org/10.32609/0042-8736-2022-7-85-103.
Full textAbstract:
This paper analyzes conflict resolution strategies in public procurement in Russia and Kazakhstan based on the suppliers survey. The results have shown that suppliers in Kazakhstan are generally less likely to report a conflict with procurers, both before and after the conclusion of a contract. In turn, the econometric analysis has confirmed the hypothesis that Russian suppliers potentially affiliated with procurers are less likely to encounter conflict situations in public procurement. As an indirect indicator of the affiliation of suppliers with procurers, the question of the attitude of suppliers to the practice of deliberate choice, when the procurer uses the procurement procedure to award a contract to a pre-selected supplier, was used. In addition, the empirical analysis has shown that in both countries, suppliers who were not inclined to trust the court and noted high costs of participation in litigation were more likely to use the strategy of direct negotiations with the procurer to resolve conflicts in public procurement.
16
Souza Filho, Jorge Ricardo Almeida de, Ana Karine Portela Vasconcelos, and Vicente Tomé do Nascimento Filho. "A alfabetização científica e tecnológica e o combate a disseminação de notícias falsas na pandemia do SARS-CoV-2." Research, Society and Development 11, no. 1 (2022): e17911124339. http://dx.doi.org/10.33448/rsd-v11i1.24339.
Full textAbstract:
Com a descoberta do novo coronavírus em 2019, na china o mundo se viu diante da disseminação de notícias falsas, as fake news, que levaram várias informações erradas e desinformando a população em relação à COVID-19, e o seu tratamento. Procurou-se neste artigo fazer uma correlação ou trazer a baila uma discussão sobre a disseminação das notícias falsas e a Alfabetização Científica e Tecnológica da população, procurando tratar do tema como uma forma de diminuir a credibilidade dessas notícias não verdadeiras, a partir do cidadão alfabetizado científica e tecnologicamente, dando a este o discernimento para que possa procurar fontes seguras para confirmar ou até refutar informações baseadas em fontes seguras. Imaginando-se que a ACT, possa propiciar à pessoa forma de resolver e participar das resoluções de problemas ocasionadas pela ciência e pela tecnologia, pois, o mesmo saberá procurar fontes seguras para embasar sua resposta ao problema, e a noticia falsa surge como uma problemática que necessita de resolução. Neste artigo procurou-se também fazer um relato sobre os temas abordados e para isto foi realizado uma revisão integrativa da literatura com foco principal na relação da formação cidadã.
17
Scorpan, Alesea. "Diferențe procedurale dintre cereri de asistență juridică internațională și asistența informală internațională." International Relations Plus, no. 2(20) (December 2021): 106–10. http://dx.doi.org/10.52327/1857-4440.2021.2(20).12.
Full textAbstract:
Țările din întreaga lume se confruntă cu impedimente legale atunci când se ocupă cu recuperarea bunurilor infracționale - în special țările în curs de dezvoltare care nu au resursele necesare pentru a se confrunta cu abilitățile și creativitatea infractorilor. Amploarea problemei crește și ne demonstrează că este nevoie de o abordare mai eficientă pentru recuperarea fondurilor furate. Există percepția că „cooperarea internațională” în cadrul unei anchete și cazuri de recuperare a activelor se referă la asistența juridică internațională - procesul formal de solicitare a asistenței de la o jurisdicție străină. Cu toate acestea, în practică, există un pas care ar trebui să fie mai înainte în proces, care este adesea ignorat sau uitat și care este la fel de important, dacă nu chiar mai mult. Aceasta este asistență administrativă reciprocă, adesea descrisă doar ca „asistență informală” . Aproape toate cazurile de corupție și delapidare au o dimensiune internațională semnificativă, indiferent dacă este vorba de conturi bancare străine și rezidențe în străinătate sau un lanț de tranzacții care circulă prin mai multe jurisdicții. Pentru a începe cooperarea internațională informală, tot ce este necesar este ca un ofițer sau un procuror să ridice telefonul sau să-i trimită prin e-mail omologului său dintr-o altă jurisdicție pentru a solicita asistență în verificarea informațiilor pentru a sprijini o anchetă penală în curs. Această cooperare informală ajută echipa de anchetă să dezvolte o imagine mai bună și mai completă a cazului. Îi ajută să identifice probele oficiale care ar putea fi necesare din străinătate pentru a aduce cu succes urmărirea penală și, în cele din urmă, pentru a recupera orice bunuri infracționale cu resurse limitate la îndemână.
18
Leão, Juliana Medeiros, Letícia Catharina Vitoretti Lisboa, Mariana de Almeida Pereira, et al. "Estágios motivacionais para mudança de comportamento em indivíduos que iniciam tratamento para perda de peso." Jornal Brasileiro de Psiquiatria 64, no. 2 (2015): 107–14. http://dx.doi.org/10.1590/0047-2085000000065.
Full textAbstract:
Objetivo Embora existam programas efetivos para tratamento da obesidade, são grandes as taxas de abandono. O objetivo deste trabalho foi investigar o estágio motivacional em que se encontravam pacientes com sobrepeso ou obesidade I e II atendidos em ambulatório de Nutrição e seus fatores associados. Métodos Trata-se de um estudo transversal, com amostragem por conveniência, em que foram coletadas informações da história clínica, antropometria, compulsão alimentar (BES – Binge Eating Scale) e motivação para o tratamento (URICA – University of Rhode Island Change Assessment Scale). Resultados Dos 48 avaliados, 29,2% encontravam-se em pré-contemplação, 41,7%, em contemplação e 29,2%, em ação. Quem procurou tratamento para controle de alguma comorbidade além da perda de peso teve maior escore de prontidão (p = 0,024). Motivação não foi relacionada ao estado nutricional nem à tentativa anterior de perda de peso, mas relacionou-se à orientação profissional anterior (p = 0,005). Dos 26,8% que apresentavam sintomatologia moderada ou grave para compulsão alimentar, 90,9% estavam em contemplação, com diferença significativa quanto à pré-contemplação (p = 0,001) e à ação (p = 0,02). Conclusão Esses resultados sugerem que parte dos indivíduos que procuram tratamento para perda de peso não o faz com a motivação necessária e que, se o aconselhamento profissional quanto à importância da perda de peso ocorresse antes que patologias associadas à obesidade se instalassem, indivíduos mais motivados poderiam procurar tratamento e evitar tais complicações.
19
Andrade, Wesley Lima de. "Entre desafios e possibilidades: a Cultura Popular na Historiografia." Multi-Science Journal 1, no. 1 (2018): 30. http://dx.doi.org/10.33837/msj.v1i1.41.
Full textAbstract:
Este artigo procura abordar em primeiro lugar o lugar dos conceitos de Cultura Popular, enfocando as dificuldades de definições e a pluralidade de conceitos. Em um segundo momento procurar-se-á estabelecer uma relação entre os estudos culturais e a questão da luta de classes. Em um terceiro momento, procurar-se-á desenvolver uma breve reflexão sobre os meios e as mediações culturais a partir do processo das indústrias culturais. Em um último e breve esboço, este trabalho procurará a partir de Amadeu Amaral, colocar em discussão a atuação dos folcloristas e suas atuações dentro da temática cultural, sobretudo no Brasil.
20
Preston, Charles, Claire King, Maryam Hinds, Francis Burnett, and Rian Marie Extavour. "Pharmaceutical procurement among public sector procurers in CARICOM." Revista Panamericana de Salud Pública 45 (May 18, 2021): 1. http://dx.doi.org/10.26633/rpsp.2021.57.
Full textAbstract:
Objective. To examine multiple aspects of the medicines in CARICOM procurement markets, including manufacturer headquarters location, regulatory history, and type (innovator versus generic); the proportion of World Health Organization (WHO) essential medicines; and the most expensive medicines procured. Method. An analysis of procurement information from selected CARICOM procurers. Four public sector procurement lists were obtained based on public availability or sharing of data from public sector procurers. Analyses were based on parameters available or deduced from these data. Results. The majority of products come from manufacturers headquartered in North America and Europe (63%–67%). The percentage of medicines procured from generic companies is 60%–87%; and 25%–50% of medicines procured are on the WHO Essential Medicines List. Wide price variations exist in the most expensive medicines purchased. Conclusions. The analysis identifies vulnerabilities and opportunities in the procurement situation of CARICOM states, particularly related to quality and rational use of medicines. This analysis represents a baseline that governments and other stakeholders can use in the future.
21
Filho, Eduardo Meinberg de Albuquerque Maranhão. "Para uma História do Tempo Presente:." Fronteiras: Revista Catarinense de História, no. 17 (June 7, 2018): 137–51. http://dx.doi.org/10.36661/2238-9717.2009n17.8176.
Full textAbstract:
Neste artigo, procuro identificar e verticalizar grandezas e referenciais teórico-conceituais sobre o domínio da História do Tempo Presente, e tangenciar alguns aspectos metodológicos que auxiliem em uma possível carpintaria – uma dentre outras possíveis – deste campo de investigação. Entendo aqui que, quando ensaiamos, antes de tudo ensaiamos a nós mesmos, e, da mesma maneira, escrever sobre o tempo presente é procurar uma grade de análise e inteligibilidade a nosso respeito.
 Palavras-chave: história do tempo presente, metodologia, teoria.
22
Ambarwati, Tri, Nurfitriany Fakhri, and Muhammad Nurhidayat Nurdin. "Eksplorasi Psikologis: Studi Kasus Terhadap Muncikari Gigolo." MOTIVA: JURNAL PSIKOLOGI 7, no. 2 (2024): 133. https://doi.org/10.31293/mv.v7i2.7780.
Full textAbstract:
In the prostitution business, procurers are intermediaries between clients and prostitutes, both male and female. Procurers are tasked with handling conflicts and incentives in their work. The aim of this research is to understand the psychological dynamics of a respondent regarding their motivation to become a procurer and the impact of this profession on them. This research is a qualitative research study with a case study approach. The main respondent in the study was one woman accompanied by one other person as a significant other. In this research, data were collected using semi-structured interviews. The results of data analysis show that the respondent's decision to become a procurer was influenced by a toxic relationship environment, traumatic events, financial difficulties, and family separation. The respondent experienced several negative impacts on their psychological condition, even though they felt safe about their financial condition. These negative impacts were losing concern for others, hurting themselves, feeling guilty about what they did, and giving in to pressure. The psychological insights gained from this study have significant implications for mental health practitioners working with individuals involved in prostitution, while contributing to the broader academic discourse on psychological adaptation in such complex social environments.
23
Nascimento, Ana Paula, and Maria Emília Marques. "Vazio que é vazio, vazio que é procura. (Des)encontros. Procurar o (no) vazio no e pelo Rorschach." Análise Psicológica 27, no. 3 (2012): 365–73. http://dx.doi.org/10.14417/ap.231.
Full textAbstract:
No presente trabalho, as autoras propõem-se pensar as questões do vazio. Quais os mecanismos psíquicos de sujeitos face às perdas, as consequências da perda, as diferentes formas de poder ou não perder. A partir do mito de Deméter, e da sua procura, e tendo como ponto de partida a impossibilidade do ciclo ↔ partida → antecipação vazia → regresso ↔, pela intolerância ao vazio, que é morte de sujeito e objecto, procuramos aferir que encontros permite este ciclo, e quais as qualidades desse mesmo encontro. Para que isso fosse possível, foi usado o Rorschach, pensando o processo resposta como um processo que provoca um sentimento de caos, de dispersão, de vazio de sentido. Como lidarão os sujeitos com estes sentimentos de vazio, com esta necessidade de criação e transformação? Que mecanismos serão usados face a um novo objecto que será apresentado, face à sua dispersão e face à necessidade de dar uma resposta, que dê sentido a este novo objecto? Dotando o Rorschach de novas dimensões de análise, específicas para este estudo, permitimo-nos observar caminhos percorridos no encontro com objectos, significar sujeitos que se mobilizam numa procura e pensar atentamente as diferentes formas dessa procura.
24
Octavio de Melo Araújo, Arthur. "A HIPÓTESE DO CONTINUUM DE DARWIN E A DISTRIBUIÇÃO DOS FENÔMENOS MENTAIS." Revista de Filosofia Aurora 26, no. 38 (2014): 215. http://dx.doi.org/10.7213/aurora.26.038.ao.04.
Full textAbstract:
Neste trabalho, procuro explorar o significado filosófico da chamada hipótese do continuum de Darwin e a possibilidade de atribuir mente ou mentalidade a criaturas não-humanas: de um lado, temos o chamado problema de ‘distribuição dos fenômenos mentais’ na recente Etologia Cognitiva; e, de outro, o problema filosófico ‘outras mentes’. Assim, o trabalho procurar indicar uma possível ponte conceitual entre problemas em Filosofia da Mente e estudos em Etologia Cognitiva. Esta é, portanto, uma abordagem interdisciplinar entre filosofia e biologia tendo em vista uma concepção ampla de mente ou mentalidade.
25
Criste, Lucian. "Unele consideraţii privind verificarea competenţei organelor de urmărire penală." Criminal Law Writings (Caiete de Drept Penal), no. 2 (December 2, 2024): 29–47. https://doi.org/10.24193/cdp.2024.2.2.
Full textAbstract:
Prezentul articol conține o analiză a anumitor aspecte legate de verificarea competenței organelor de urmărire penală înainte și după sesizare, pe tot parcursul desfășurării fazei de urmărire penală și a fazei de cameră preliminară. Actualul Cod de procedură penală, în forma în care a intrat în vigoare, sancționa cu nulitatea relativă necompetența organelor de urmărire penală. Prin Decizia nr. 302/2017, Curtea Constituțională a trecut în rândul nulităților absolute încălcarea dispozițiilor privind necompetența materială și personală a organelor de urmărire penală. Această decizie de neconstituționalitate a generat o serie de divergențe în practica judiciară și în literatura de specialitate. Prin Legea nr. 201/2023, în cuprinsul art. 281 alin. (1) C.pr.pen. a fost introdusă lit. b1), care prevede expres că încălcarea dispozițiilor privind competența materială și personală a organului de urmărire penală atrage sancțiunea nulității absolute. De asemenea, prin același act normativ, în cuprinsul art. 63 alin. (1) C.pr.pen. a fost introdusă o normă de trimitere la prevederile art. 50 alin. (2) și (3) C.pr.pen. În conformitate cu aceste dispoziții legale, dacă declinarea a fost determinată de necompetenţa materială sau după calitatea persoanei, probele administrate, actele îndeplinite şi măsurile dispuse de organul de urmărire penală care şi-a declinat competenţa pot fi menținute, iar dacă declinarea a fost determinată de necompetența teritorială, toate acestea se mențin. Având în vedere ansamblul prevederilor legale care configurează specificul fazei de urmărire penală, am analizat implicațiile acestor modificări legislative. În ceea ce privește procedura în camera preliminară, ca o consecință a modificărilor legislative indicate mai sus, prin aceeași Lege nr. 201/2023, în cuprinsul art. 346 alin. (3) lit. a) C.pr.pen. a fost introdus un nou caz de restituire a cauzei la parchet, în situația în care rechizitoriul a fost emis de un procuror necompetent după materie sau după calitatea persoanei. Această nouă reglementare are potențialul să pună capăt disputelor doctrinare legate de natura juridică a rechizitoriului și de distincția dintre conceptele de „legalitate” și „regularitate”. Printre altele, am argumentat opinia noastră potrivit căreia „neregularitatea” rechizitoriului nu reprezintă o sancțiune procesuală.
26
Nunes, Gabriela Vefago, Érica Berckenbrock Brunel, Francielle Lazzarin de Freitas Gava, Cecília Marly Spiazzi dos Santos, Mônica Dal Pont Bonfanti, and Ioná Vieira Bez Birolo. "MOTIVO DA PROCURA DO CENTRO OBSTÉTRICO DO HOSPITAL SÃO JOSÉ POR GESTANTES DO MUNICÍPIO DE CRICIÚMA." Saúde e Pesquisa 11, no. 1 (2018): 7. http://dx.doi.org/10.17765/1983-1870.2018v11n1p7-16.
Full textAbstract:
O presente estudo objetiva identificar os motivos que levam as gestantes a procurar o centro obstétrico do hospital São José do município de Criciúma-SC. Trata-se de uma pesquisa de abordagem quantitativa transversal e descritiva. A pesquisa aconteceu com 353 gestantes/parturientes, no período de novembro de 2016 a março de 2017, onde se aplicou entrevista semiestruturada elaborada pelo comitê de mortalidade materno-infantil de Criciúma-SC juntamente com as pesquisadoras. A análise dos dados foi realizada a partir dos dados coletados, atendendo critérios estatísticos. Os resultados mostraram que os principais motivos que levaram as gestantes a procurar o centro obstétrico foram dor (49,9%), contração (15%), sangramento (13%), perda de líquido amniótico (12,7%), pressão alta (9,6) e expectativa de parturir (9,1%). A maioria das participantes não procurou a Unidade Básica de Saúde antes de ir ao centro obstétrico, e, as que procuraram consideraram o atendimento como não resolutivo. Sugerimos que os profissionais da equipe de saúde busquem ações para aumentar o vínculo com as gestantes/parturientes durante todo o processo gestacional.
27
Coelho, André Madruga. "recursos naturais como instrumentos de domínio e negociação no Alentejo do século XV." Revista Territórios e Fronteiras 16, no. 2 (2023): 37–52. http://dx.doi.org/10.22228/rtf.v16i2.1293.
Full textAbstract:
Parto da premissa de que a gestão e exploração dos recursos naturais eram condicionadas e condicionavam as estruturas sociais das comunidades. A escolha das fontes procurou ter em conta este aspeto – os capítulos apresentados em cortes pelos concelhos e pelos povos miúdos de Estremoz, Elvas e Olivença poderão permitir o confronto entre perspetivas sociais diversas. Assim, este artigo procurará problematizar a resposta à questão – como é que os recursos naturais eram usados enquanto instrumentos de domínio e de negociação?
28
Santos, Jouberte Maria Leandro, and Sérgio Carvalho Benício de Mello. "Os significados de Belo Monte no discurso das mídias sociais." Comunicação Mídia e Consumo 11, no. 30 (2014): 13–36. http://dx.doi.org/10.18568/cmc.v11i30.649.
Full textAbstract:
O objetivo central deste artigo é explorar o discurso da construção da Usina Belo Monte sob a ótica dos usuários e seguidores de mídias sociais na internet. Procurou-se entender que imagem está sendo construída pela sociedade sobre esse movimento e através de que argumentos os indivíduos procuram legitimar suas opiniões. A abordagem desse trabalho desenvolve-se na perspectiva da Teoria do Discurso proposta por Ernesto Laclau e Chantal Mouffe e estudos de recepção nos meios de comunicação de Stuart Hall.
29
Sant'Anna, Sabrina Parracho. "WIEDERAUFBAU NO BRASIL: RELAÇÕES ENTRE A ESCOLA DE ULM E O PROJETO PEDAGÓGICO DO MAM CARIOCA." Sociologia & Antropologia 2, no. 3 (2012): 183–201. http://dx.doi.org/10.1590/2238-38752012v238.
Full textAbstract:
Resumo: Ao procurar entender a fundação do Museu de Arte em face do processo de modernização brasileira de meados do século XX, a busca de referências estrangeiras na concepção do museu tem sido caminho obrigatório para as investigações sobre a instituição. As constantes referências à escola de Ulm e à inspiração que poderia ter proporcionado a seu caráter didático conduzem a uma possível comparação que procuro estabelecer neste artigo. A Escola de Ulm aparece como importante referência para o modo como o MAM carioca construiu seu modelo pedagógico, constituindo, quem sabe, a base das especificidades que marcaram a relação do museu com seu público.
30
KATO, Mary A. "Formas de Funcionalismo na Sintaxe." DELTA: Documentação de Estudos em Lingüística Teórica e Aplicada 14, spe (1998): 145–68. http://dx.doi.org/10.1590/s0102-44501998000300011.
Full textAbstract:
Este trabalho procura mostrar que o termo "funcionalismo", frequentemente suposto como uma abordagem única ou uniforme na lingüística, precisa ser compreendida em suas diversas perspectivas. Inicio o trabalho apresentando o contraste conceitual semelhante às de Língua-I e Língua-E, em Chomsky (1986). Tal como na primeira concepção, a língua, na visão funcionalista, pode ser tomada como um modelo abstrato do mecanismo interno da mente responsável pela produção e percepção da língua ou , como na segunda, pode ser entendida como a descrição dos usos externos da língua. Também paralelamente aos formalistas, há funcionalistas que procuram a variação translingüística possível(os universais do uso da língua) e funcionalistas que procuram determinar as causas da variação intra-lingüística. Também procuro mostrar que os funcionalistas podem diferir na extensão do uso de variáveis sociais na explicação da forma lingüística.
31
Armen, OGANESEAN. "INTERACȚIUNEA SUBIECȚILOR PROCESUALI ÎN CADRUL ASISTENȚEI JURIDICE INTERNAȚIONALE ÎN MATERIE PENALĂ." STUDIA UNIVERSITATIS MOLDAVIAE Științe Sociale, no. 8(148) (2021): 234–39. https://doi.org/10.5281/zenodo.5113584.
Full textAbstract:
În condițiile în care legislația procesual penală a Republicii Moldova nu reglementează explicit instituția interacțiunii subiecților procesuali, în prezenta lucrare am efectuat o analiză complexă a conceptului interacțiunii în cadrul asistenței juridice internaționale în materie penală. În discuție este pusă activitatea de depistare și investigare a diferitor categorii de infracțiuni cu sprijinul organelor de drept din alte jurisdicții, bazată pe rolul activ al organului de urmărire penală sub aspectul inițierii interacțiunii cu instituții regionale și internaționale. Sunt abordate rezultatele cercetărilor practice reali­zate la capitolul interacțiunea organului de urmărire penală cu alte instituții în cadrul asistenței juridice internaționale în materie penală, precum și conceptele teoretice privind interacțiunea în cercetarea infracțiunilor în raport cu latura practică, bazată pe analiza activității diferitor entități internaționale.
32
Eugenio, Benedito Gonçalves, and Roseli Inocêncio Santos. "CURRÍCULO E PRÁTICA PEDAGÓGICA EM UMA ESCOLA DO CAMPO NO INTERIOR DA BAHIA." EDUCAÇÃO: Teoria e Prática 26, no. 51 (2016): 49. http://dx.doi.org/10.18675/1981-8106.vol26.n51.49-63.
Full textAbstract:
O texto apresenta os resultados de uma pesquisa que procurou compreender o currículo em ação por meio do desenvolvimento da prática pedagógica no interior da sala de aula. Para isso, foram realizadas observações e entrevistas com uma docente que trabalha em uma escola do campo, localizada na zona rural de Vitória da Conquista-Ba. O artigo está assim organizado: inicialmente é situado o local da pesquisa; na sequencia, pontua-se acerca da importância dos estudos que procuram compreender o cotidiano da sala de aula e, finalmente, são analisados os dados construídos na pesquisa.
33
Eugenio, Benedito Gonçalves, and Roseli Inocêncio Santos. "CURRÍCULO E PRÁTICA PEDAGÓGICA EM UMA ESCOLA DO CAMPO NO INTERIOR DA BAHIA." EDUCAÇÃO: Teoria e Prática 26, no. 51 (2016): 49. http://dx.doi.org/10.18675/1981-8106.vol26.n51.p49-63.
Full textAbstract:
O texto apresenta os resultados de uma pesquisa que procurou compreender o currículo em ação por meio do desenvolvimento da prática pedagógica no interior da sala de aula. Para isso, foram realizadas observações e entrevistas com uma docente que trabalha em uma escola do campo, localizada na zona rural de Vitória da Conquista-Ba. O artigo está assim organizado: inicialmente é situado o local da pesquisa; na sequencia, pontua-se acerca da importância dos estudos que procuram compreender o cotidiano da sala de aula e, finalmente, são analisados os dados construídos na pesquisa.
34
Bartman Marko, Lena. "Pensando Lev S. Vygotsky no campo da terapia familiar sistêmica." Nova Perspectiva Sistêmica 31, no. 72 (2022): 54–67. https://doi.org/10.38034/nps.v31i72.664.
Full textAbstract:
Neste texto procuro discorrer sobre as contribuições do psicólogo, linguista e educador Lev Semenovich Vygotsky para o campo da Terapia Familiar. Trabalhando no contexto da Revolução Russa de 1917, e autor mais conhecido, desde os anos 80, pelo campo educacional em nosso país, inicialmente pesquisou o cérebro humano, as funções psicológicas superiores, e se dedicou a entender como as relações sociais impactam o desenvolvimento humano. Inovador, procurou estabelecer uma psicologia inspirada nas ideias marxistas, questionando a concepção de que o desenvolvimento precede a aprendizagem. Influenciou o pensamento de terapeutas contemporâneos com posições semelhantes, entre eles, Michael White, quando este propõe a terapia como uma Zona de Desenvolvimento Proximal, conceito-chave da teoria de Vygotsky.
35
Gimenez, Fernando Antonio Prado. "QUANDO A GENTE PARA DE PROCURAR, A GENTE ENCONTRA O QUE PROCURA OU O CINEMA BRASILEIRO NAS MEMÓRIAS DE ZUENIR VENTURA." Revista Livre de Cinema 10, no. 4 (2024): 1–9. https://doi.org/10.5281/zenodo.10464789.
Full textAbstract:
Editorial redigido a partir da leitura do livro de memórias <em>Minhas Histórias dos Outros</em>, de Zuenir Ventura. Logo nas primeiras memórias, surgem nomes do cinema brasileiro. O próprio Glauber é mencionado já n'<em>Apresentação</em>, enquanto o Cinema Novo, Walter Lima Jr. e Joaquim Pedro de Andrade surgem nas memórias iniciais. De repente, me vem a solução para um problema que buscava resolver há dias: a escrita deste editorial. Vários temas já tinham me ocorrido durante dezembro, mas nenhum atrativo o suficiente para me colocar frente ao <em>notebook</em>. Por que não falar da presença do cinema nas memórias do jornalista? É o que passo a fazer neste editorial.
36
Laczynski, Patricia. "Pensando os Arranjos Intermunicipais no Combate à Desigualdade: um estudo de quatro consórcios." Revista Gestão & Políticas Públicas 8, no. 2 (2018): 360–78. http://dx.doi.org/10.11606/rgpp.v8i2.174417.
Full textAbstract:
Este trabalho objetiva responder a duas perguntas: será que os consórcios são arranjos regionais possíveis de efetivarem políticas de combate à desigualdade? Serão os consórcios capazes de pensar a governança intermunicipal, a partir da redistribuição? Como o Brasil é um dos campeões de desigualdade, procurou-se aprofundar a discussão prática da desigualdade e procurar caminhos a partir das sub regiões de se implementar políticas redistributivas. O objeto de análise da pesquisa são os consórcios intermunicipais. Metodologicamente, foram realizados estudos de quatro consórcios nas áreas de desenvolvimento e saúde. Conclui-se que os consórcios são capazes de implementar políticas quase-redistributivas, uma vez que suas ações beneficiam um grupo muito grande da sociedade, mas o custo não se origina de outro grupo social específico, mas de toda uma região.
37
DIAS, ADRIANA DE OLIVEIRA, and CELINA APARECIDA ALMEIDA PEREIRA ABAR. "Análise de um sistema de recursos, construído por um professor de Química, em uma formação continuada." Revista de Produção Discente em Educação Matemática 12, no. 1 (2023): 42–53. http://dx.doi.org/10.23925/2238-8044.2023v12i1p42-53.
Full textAbstract:
Esse artigo apresenta resultados parciais de uma pesquisa sobre o uso do GeoGebra, por professores, na criação de recursos para o ensino da matemática e ciências adaptando ou criando materiais, ajustados aos interesses, às necessidades e aos problemas que enfrentam nas escolas, utilizando como referencial teórico a Abordagem Documental do Didático. Foi proposta, inserida em um projeto de um doutorado ainda em desenvolvimento, uma formação continuada na qual, por meio de um trabalho colaborativo entre pesquisadores e professores, procurou-se integrar a tecnologia como ferramenta potenciadora de novas ideias para o ensino. É apresentado neste artigo o sistema de recurso de um dos professores participantes da formação, analisado alguns recursos considerados centrais, com o objetivo de procurar identificar os invariantes operacionais relacionados e levando-se em conta seu conhecimento e crenças.
38
R. Carvalho, Bernardo. "Impasse dos Estados Unidos diante da China." Revista Fim do Mundo, no. 5 (August 28, 2021): 158–84. http://dx.doi.org/10.36311/2675-3871.2021.v2n5.p158-184.
Full textAbstract:
Na medida em que avançamos no século XXI, têm ficado cada vez mais claros os contornos geopolíticos de um conflito em escala global – ao antagonizar a China, os Estados Unidos levaram alguns analistas a falar em uma segunda Guerra Fria. Neste artigo procuro demonstrar que, de fato, o deslocamento do eixo estratégico norte-americano em direção ao oceano Pacífico apresenta consideráveis paralelos com a estratégia de Contenção [Containment] empregada contra o bloco soviético. Procurei, contudo, expor as dificuldades de reedição desta estratégia por parte dos Estados Unidos diante de um adversário cuja política externa tem se mostrado cada vez mais inovadora.
39
Veras, Eduardo Horta Naasif. "Rumo à prosa: aspectos de um novo projeto de tradução dos Petits poèmes en prose, de Baudelaire." Cadernos de Tradução 38, no. 3 (2018): 54–69. http://dx.doi.org/10.5007/2175-7968.2018v38nespp54.
Full textAbstract:
O artigo apresenta, em linhas gerais, as principais diretrizes que guiaram o trabalho de uma nova tradução dos Petits poèmes en prose, de Baudelaire, realizado por mim em parceria com Isadora Petry. Procuro mostrar, primeiramente, como o projeto do poeta francês de passagem para prosa demorou a ser compreendido mesmo pela crítica especializada, o que explica em grande parte o caráter poético das primeiras traduções brasileiras. Por outro lado, a radicalização do prosaísmo também não parece dar conta do desafio de traduzir essas “bagatelas laboriosas”, concebidas por Baudelaire como uma experiência poética essencialmente ambivalente. Sempre em diálogo com a Crítica, nossa tradução procurou enfrentar esse desafio da ambivalência, do qual este artigo aborda dois aspectos: o encontro da prosa com a poesia e a apropriação irônica e significativa do lugar-comum.
40
Oliveira, Davidson José de Sousa. "NOVOS DESAFIOS PARA A EDUCAÇÃO: INDEPENDÊNCIA, ALIENAÇÃO, DEPENDÊNCIA ECONÔMICA E PADRONIZAÇÃO CULTURAL." Pensar Acadêmico 11, no. 2 (2019): 57–69. http://dx.doi.org/10.21576/pa.2014v11i2.1018.
Full textAbstract:
O presente artigo tem a intenção de angariar subsídios para a reflexão sobre os modernos papeis da escola, diante de um contexto social de tendências alienatárias. Discutir-se-á as relações entre o saber e a liberdade humana, num debate voltado para as novas correntes doutrinárias que se cruzam quando procuram compreender a função da educação no processo de libertação humana. Procurar-se-á saber quais são as correntes que defendem a reforma na maneira de se pensar em educação como meio de se conquistar a autonomia. As ideias de liberdade e autonomia serão postas frente a frente para possibilitar a discussão sobre como o agir da escola interfere nestes processos.
41
Frank, Bruno José Rodrigues, and Humberto Tetsuya Yamaki. "Reflexões e Diretrizes para o Estudo da Paisagem Vernacular." Ateliê Geográfico 15, no. 3 (2021): 146–61. http://dx.doi.org/10.5216/ag.v15i3.66634.
Full textAbstract:
O conceito de Paisagem Vernacular foi utilizado pela primeira vez por J.B Jackson, ensaísta estadunidense que procurou interpretar e valorizar as paisagens comuns observadas nos Estados Unidos da América. E, desde então, esse conceito vem sendo trabalhado dentro dos estudos de Paisagem Cultural. A despeito da riqueza de interpretações possíveis, a Paisagem Vernacular não possui um tratamento teórico e metodológico sistemático. Este artigo procura preencher esta lacuna e para isso procuramos conceituar o termo e procurar pelas particularidades que diferencia das demais categorias de Paisagem Cultural. Em seguida definimos quais diretrizes e parâmetros de análise podem ser utilizados para seu estudo, seguido das abordagens mais relevantes de pesquisa. O artigo traz ainda o exemplo de um estudo com a Paisagem Vernacular no norte do Paraná, tendo como exemplo a localidade Invernada, onde são aplicados alguns dos parâmetros discutidos no texto.
42
Costa, Rodrigo José da. "A novidade que empolga – O PCB e a Frente Popular Alagoana de 1986." Cadernos de História 17, no. 27 (2016): 431. http://dx.doi.org/10.5752/p.2237-8871.2016v17n27p431.
Full textAbstract:
<p>O objetivo deste artigo é analisar a participação da Seção Alagoana do Partido Comunista Brasileiro (PCB-AL) na Frente Popular Alagoana, uma coligação de partidos políticos de esquerda cuja arregimentação visava a disputa das eleições de 15 de novembro de 1986. Composta pelo Partido Socialista Brasileiro (PSB), Partido dos Trabalhadores (PT) e Partido Democrático Trabalhista (PDT), a "Frente" procurou se constituir como uma alternativa diante dos dois grandes blocos políticos existentes, capitaneados pelo PMDB e pelo PFL. Procuro abordar os debates e os impasses surgidos na organização da Frente, o posicionamento de seus atores políticos e os desafios enfrentados, principalmente pelo PCB, no cenário político recém-inaugurado da Nova República. Inserido num esforço de pesquisa mais amplo, este trabalho visa contribuir com um período ainda pouco estudado da trajetória pecebista, o período compreendido entre a reorganização do partido no fim da década de 1970 e início da seguinte, um interregno de tempo no qual a agremiação se reestruturou, obteve a legalidade e, por fim, a extinção diante da crise resultante das transformações, tanto internas quanto externas, pelas quais passava o mundo comunista no período em que a Guerra Fria caminhava para o seu fim. Da mesma maneira, procuro adentrar numa temporalidade ainda pouco abordada pelos historiadores, que só recentemente tem dado atenção ao processo de transição o qual restabeleceu o regime liberal democrático no país.</p>
43
Demougin, Ségolène. "Procurator monetae." Revue numismatique 6, no. 152 (1997): 41–45. http://dx.doi.org/10.3406/numi.1997.2720.
Full text
44
Eboli, Pedro Caetano. "Como o coletivo Opavivará! pode ajudar Rancière e Bourriaud a fazerem as pazes." POIÉSIS 17, no. 28 (2018): 219. http://dx.doi.org/10.22409/poiesis.1728.219-234.
Full textAbstract:
Este artigo se constrói a partir de uma reflexão sobre a crítica rancieriana ao estatuto político se advoga para os trabalhos de Arte Relacional de Nicolas Bourriaud. Rancière parte do pressuposto de que eles sejam permeados por um conjunto de lógicas que ao mesmo tempo os impulsiona na direção daquilo que o filósofo denomina como regime ético das artes e o distancia do regime estético. Tomando os trabalhos do coletivo Opavivará! como exemplares que Bourriaud reuniria sob a chancela da Estética Relacional, procuro elucidar de que forma podemos localizar neles ambos os devires. A fins demonstrativos, procurei partir de uma sensibilidade eminentemente estética para analisar alguns trabalhos do Opavivará!, coletivo de arte assumidamente ligado aos pressupostos da Estética Relacional.
45
Rudi, Thiago Augusto Modesto. "Ernest Renan 'brésilien': dos papéis que um historiador francês teve no Brasil." Dimensões, no. 37 (December 31, 2016): 194. http://dx.doi.org/10.23871/dimensoes-n37-14871.
Full textAbstract:
O presente artigo busca narrar os papéis que Ernest Renan (1823-1892) teve no Brasil. Por meio do estudo de uma série de textos publicados no Brasil e que fizeram referência a esse historiador francês, narrar-se-á como se deu a construção de um “Renan brésilien”, especialmente a partir das repetidas referências, por escritores brasileiros, aos textos desse historiador dedicados à história das origens do cristianismo e à definição da nação. Simultaneamente, procuro dizer da centralidade da noção de “influência” para os estudos que avaliaram as leituras que brasileiros fizeram de Renan e, por fim, apresento trabalhos que, ao tomarem Renan e seus leitores como objetos de estudo, procuram tratar da historicidade das verdades partilhadas por esses escritos.
46
Laranjeiro, Catarina. "Quantas nações somos capazes de imaginar?" Comunicação e Sociedade 29 (June 27, 2016): 79–92. http://dx.doi.org/10.17231/comsoc.29(2016).2410.
Full textAbstract:
Quem canta hoje o Estado-nação na Guiné-Bissau? Vou procurar responder a esta e a outras perguntas que emergirão ao longo do presente artigo, colocando em diálogo dois filmes. O primeiro é En Nations Födelse (O Nascimento de uma Nação) e foi realizado por Lennart Malmer e Ingela Romare na Guiné-Bissau. O segundo é uma sequência de bobine, um fragmento de filme que regista a Marcha da Juventude na República Democrática Alemã, onde várias nações que ainda não existem no plano político procuram afirmar-se no plano simbólico. Este último foi filmado pelo realizador guineense Sana N’Hada em Berlim. Se o primeiro é uma criação de dois estrangeiros que se empenharam na luta de libertação na Guiné-Bissau, o segundo é de autoria de um realizador guineense que se encontrava a representar o seu país em vias de existir na Alemanha Oriental. Ambos os filmes procuram ativar mecanismos para a construção da Guiné-Bissau enquanto Estado-nação, partilhando repercussões ideológicas. Não os tomo como imagens sobre o passado, mas antes como um futuro projetado num passado idealizado. Uma espécie de futuro que se conjuga no pretérito imperfeito.
47
Andrade, Maria do Socorro Pereira de Sousa, and Armstrong Miranda Evangelista. "CONCEITUAR LUGAR NO ENSINO FUNDAMENTAL VIVENCIANDO TERESINA." REVISTA EQUADOR 5, no. 3 (2016): 141–61. http://dx.doi.org/10.26694/equador.v5i3.5055.
Full textAbstract:
O artigo relata uma experiência de ensino de Geografia realizada com uma professora e estudantes do ensino fundamental no contexto de uma pesquisa-ação sobre o estudo do conceito de lugar na perspectiva humanista de cunho fenomenológico, contemplando afetividade e cognição. A opção metodológica para a realização da pesquisa foi a Pesquisa-ação de inspiração hermenêutico/fenomenológica – ou prático/colaborativa – por seu potencial formativo, ao procurar compreender e interpretar os fenômenos relacionados ao processo de ensino realizado no trabalho docente. Buscou-se para tanto sustentação teórica em Martins (1992), Bicudo (2011), Holzer (2003) e Triviños (2009). A pesquisa ocorreu em uma escola pública de Teresina, valorando o espaço vivido da criança e áreas expressivas dessa cidade ainda pouco conhecidas concretamente. As atividades desenvolvidas levaram em conta o aproveitamento dos conhecimentos prévios dos estudantes e o exercício do diálogo na produção do saber. Procurou-se com isso reconhecer aspectos identitários da criança com o lugar enfatizando fatores geográficos de influência, internos e externos, relacionados a construção da cidadania.
48
Pinheiro, Nara Vilma Lima. "Entre produção, circulação e apropriação." Revista Brasileira de História da Educação 21, no. 1 (2020): e147. http://dx.doi.org/10.4025/10.4025/rbhe.v21.2021.e147.
Full textAbstract:
Por meio da reconstituição da trajetória profissional de Carleton Wolsey Washburne, este estudo procurou evidenciar as circunstâncias de produção suas ideias educacionais. Ao procurar saber mais sobre sua trajetória e suas ações educacionais, importantes redes de comunicação se revelaram, evidenciando que suas ações não foram isoladas, mas entrelaçadas a redes internacionais, cujos discursos e práticas foram incorporados por indivíduos e instituições adeptas da Éducation Nouvelle defendida pela New Education Fellowship [NEF]. De modo específico, interessa saber quais ideias de Washburne, os periódicos fundadores da NEF, fizeram circular internacionalmente. Para tanto, essa pesquisa se insere no campo da História da Educação e da História Cultural, utiliza-se da análise documental amparando-se nos estudos de Michel de Certeau e Peter Burke. Os resultados evidenciaram que a circulação das ideias de Washburne, via publicações da NEF, não privilegiou o conjunto de sua obra, mas os materiais autoinstrucionais, em especial os referentes ao ensino de aritmética.
49
Pinheiro, Nara Vilma Lima. "Entre produção, circulação e apropriação." Revista Brasileira de História da Educação 21, no. 1 (2020): e147. http://dx.doi.org/10.4025/rbhe.v21.2021.e147.
Full textAbstract:
Por meio da reconstituição da trajetória profissional de Carleton Wolsey Washburne, este estudo procurou evidenciar as circunstâncias de produção suas ideias educacionais. Ao procurar saber mais sobre sua trajetória e suas ações educacionais, importantes redes de comunicação se revelaram, evidenciando que suas ações não foram isoladas, mas entrelaçadas a redes internacionais, cujos discursos e práticas foram incorporados por indivíduos e instituições adeptas da Éducation Nouvelle defendida pela New Education Fellowship [NEF]. De modo específico, interessa saber quais ideias de Washburne, os periódicos fundadores da NEF, fizeram circular internacionalmente. Para tanto, essa pesquisa se insere no campo da História da Educação e da História Cultural, utiliza-se da análise documental amparando-se nos estudos de Michel de Certeau e Peter Burke. Os resultados evidenciaram que a circulação das ideias de Washburne, via publicações da NEF, não privilegiou o conjunto de sua obra, mas os materiais autoinstrucionais, em especial os referentes ao ensino de aritmética.
50
Grinberg, Lucia. "No capítulo dos direitos humanos: direito, política e história na “Coluna do Castello” (1969-1973)." Estudos Ibero-Americanos 45, no. 1 (2019): 57. http://dx.doi.org/10.15448/1980-864x.2019.1.31177.
Full textAbstract:
De 1962 a 1993, o Jornal do Brasil publicou a “Coluna do Castello” que, assinada pelo jornalista Carlos Castello Branco, era uma das referências mais prestigiosas do jornalismo político no País. Os textos eram lidos por intelectuais, políticos e militares, assim como por agentes de informação e segurança. Neste artigo procuro mostrar como o jornalista Carlos Castello Branco participou do debate sobre direitos humanos nos primeiros anos após o AI-5, de 1969 a 1973. A partir da interseção entre direito, política e história, o jornalista buscou maneiras de divulgar as violações de direitos humanos na ditadura. Como intelectual mediador, Castello se engajou na divulgação de fundamentos do Estado de direito e procurou dar inteligibilidade aos princípios político-jurídicos que garantem os direitos humanos. A partir do desafio comum de resistência à ditadura através da circulação de denúncias de violações de direitos humanos na imprensa, é possível observar a existência de relações de solidariedade e de distinção entre jornalistas liberais e militantes de esquerda.