To see the other types of publications on this topic, follow the link: Relație.
Journal articles on the topic 'Relație'
Create a spot-on reference in APA, MLA, Chicago, Harvard, and other styles
Consult the top 50 journal articles for your research on the topic 'Relație.'
Next to every source in the list of references, there is an 'Add to bibliography' button. Press on it, and we will generate automatically the bibliographic reference to the chosen work in the citation style you need: APA, MLA, Harvard, Chicago, Vancouver, etc.
You can also download the full text of the academic publication as pdf and read online its abstract whenever available in the metadata.
Browse journal articles on a wide variety of disciplines and organise your bibliography correctly.
1
BACIU, Silviu-Gabriel. "DEZVOLTAREA TURISMULUI ȘI CREȘTEREA ECONOMICĂ ÎN ROMÂNIA: O ABORDARE BAZATĂ PE ANALIZA DE CAUZALITATE." MANAGEMENT STUDENT WORKING PAPERS 3 (June 19, 2025): 59–68. https://doi.org/10.24818/mswp.2025.06.
Full textAbstract:
Studierea relației dintre turism și creșterea economică este esențială pentru a înțelege impactul pe care dezvoltarea sectorului turistic îl poate avea asupra economiei naționale, oferind informații valoroase pentru formularea unor politici publice eficiente și pentru maximizarea beneficiilor economice ale turismului atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Această lucrare își propune să studieze relația dintre dezvoltarea sectorului turistic și creșterea economică a României, utilizând un model de analiză bazat pe cauzalitate. Modelul descris este unul în trei etape, care vizează analiza staționarității, analiza de cointegrare (care poate reda relația pe termen lung dintre variabile) și analiza de cauzalitate (menită să redea relația pe termen scurt dintre variabilele studiate). Lucrarea reușește să răspundă întrebărilor cercetării și să demonstreze că, în cazul României, există o relație de legătură pe termen lung între creșterea economică și dezvoltarea turismului, aceasta fiind una directă, pozitivă și că de asemenea, există o relație pe termen scurt între variabilele avute în vedere. Relația de cauzalitate validează ipoteza conform căreia turismul stimulează creșterea economică. În finalul lucrării, sunt subliniate concluziile, limitele cercetării și câteva direcții viitoare de cercetare.
2
BUHAI, Romeo-Dacian. "ACTORI RELEVANȚI ȘI INTERDEPENDENȚE ÎN SECURITATEA REGIONALĂ: RELAȚIA UE-TURCIA." Impact strategic 79, no. 2 (2021): 23–41. http://dx.doi.org/10.53477/1842-810x-21-02.
Full textAbstract:
Relația UE-Turcia își găsește fundamentul în politica de extindere a UE, care reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente de politică externă ale organizației. Integrarea unui actor relevant precum Turcia capătă astfel conotații importante la nivel regional, unul dintre câștigurile Turciei din această relație constituindu-l accesul la piața unică a UE. Deși începutul relației părea unul promițător, derularea ulterioară a acesteia este guvernată de nenumărate divergențe și tensiuni, rezultatul la care s-a ajuns până în prezent fiind elocvent: din 35 de capitole negociate pentru aderare, doar 16 au fost deschise, dintre acestea unul singur fiind închis provizoriu. Articolul de față evidențiază relația dintre cei doi actori, efortul fiind îndreptat spre analiza procesului de aderare a Turciei la UE. Prin analiza critică a literaturii de specialitate, a declarațiilor și a documentelor oficiale consacrate subiectului, lucrarea realizează o imagine de ansamblu a procesului de aderare și prezintă unele idei privind avantajele pe care ambii actori le pot obține din această relație. Ulterior, sunt emise o serie de opinii privind evoluția relației UE-Turcia, concluzionând cu faptul că, în viitorul apropiat, nu ne putem aștepta la o integrare totală a Turciei în UE.
3
BUHAI, Romeo-Dacian. "ACTORI RELEVANȚI ȘI INTERDEPENDENȚE ÎN SECURITATEA REGIONALĂ: RELAȚIA UE-TURCIA." Impact strategic 79, no. 2 (2021): 23–41. http://dx.doi.org/10.53477/1842-810x-21-02.
Full textAbstract:
Relația UE-Turcia își găsește fundamentul în politica de extindere a UE, care reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente de politică externă ale organizației. Integrarea unui actor relevant precum Turcia capătă astfel conotații importante la nivel regional, unul dintre câștigurile Turciei din această relație constituindu-l accesul la piața unică a UE. Deși începutul relației părea unul promițător, derularea ulterioară a acesteia este guvernată de nenumărate divergențe și tensiuni, rezultatul la care s-a ajuns până în prezent fiind elocvent: din 35 de capitole negociate pentru aderare, doar 16 au fost deschise, dintre acestea unul singur fiind închis provizoriu. Articolul de față evidențiază relația dintre cei doi actori, efortul fiind îndreptat spre analiza procesului de aderare a Turciei la UE. Prin analiza critică a literaturii de specialitate, a declarațiilor și a documentelor oficiale consacrate subiectului, lucrarea realizează o imagine de ansamblu a procesului de aderare și prezintă unele idei privind avantajele pe care ambii actori le pot obține din această relație. Ulterior, sunt emise o serie de opinii privind evoluția relației UE-Turcia, concluzionând cu faptul că, în viitorul apropiat, nu ne putem aștepta la o integrare totală a Turciei în UE.
4
Vitalie, SOCHIRCĂ. "REPERE CONCEPTUALE PRIVIND FORMAREA COMPETENȚELOR LA GEOGRAFIE PRIN STUDIEREA ORIZONTULUI LOCAL / ȚINUTULUI NATAL." STUDIA UNIVERSITATIS MOLDAVIAE Științe ale Educației, no. 5(145) (2021): 58–64. https://doi.org/10.5281/zenodo.4888747.
Full textAbstract:
În articol sunt prezentate unele repere conceptuale privind formarea competențelor la Geografie în învățământul general prin studierea orizontului local / ținutului natal. Sunt puse în evidență prevederile Curriculumului Național la Geografie cu referire la studierea orizontului local / ținutului natal, într-o relație de continuitate directă cu prevederile similare ale curriculumului pentru educaţie timpurie și, respectiv, pentru învățământul primar.
5
URZICEANU, Raluca Nora. "Evoluția Limbajului Sportiv Românesc în relație cu dezvoltarea Limbajului Științific." ANALELE UNIVERSITĂȚII DIN CRAIOVA SERIA ȘTIINȚE FILOLOGICE LIMBI STRĂINE APLICATE 2023, no. 1 (2023): 202–8. http://dx.doi.org/10.52744/aucsflsa.2023.01.18.
Full textAbstract:
"In a world subject to daily political changes and socio-economic transformations, which are increasing, different religions and multiple cultures, the universal language perceived by the entire humanity is sport. In this article we analyse the evolution of the romanian sporty language through different sources, one of them is the migration of the specialised terms of sporty origin in the common language, but also the specialised terms enter in the common language acquiring other values in their new world, being understood as terms or figurate expressions in the process of learning. The Sporty Language spread around the world being taken over by the specialised communities first, and then used in the common vocabulary, becoming part of the common language. "
6
Sfetcu, Nicolae. "Ontologii de intreprindere în tehnologia blockchain." Cunoașterea Științifică 1, no. 1 (2022): 75–87. http://dx.doi.org/10.58679/cs98578.
Full textAbstract:
Ontologia de intreprindere face o distincție clară între nivelul datalogic, infolog și esențial al tranzacțiilor cu blockchain și contractele inteligente. Metodologia OntoClean analizează ontologiile bazate pe proprietăți formale, independente de domenii ale claselor (metaproprietăți), fiind prima încercare de a formaliza noțiunile de analiză ontologică pentru sistemele informatice. Noțiunile sunt extrase din ontologia filosofică. În webul semantic, o proprietate este o relație binară. Distincția dintre proprietate și clasă este subtilă. Astfel, o metaproprietate este o proprietate a unei proprietăți sau a unei clase.
7
Nicolae, Sfetcu. "Ontologii de intreprindere în tehnologia blockchain." Cunoașterea Științifică 1, no. 1 (2022): 75–87. https://doi.org/10.58679/CS98578.
Full textAbstract:
Ontologia de intreprindere face o distincție clară între nivelul datalogic, infolog și esențial al tranzacțiilor cu blockchain și contractele inteligente. Metodologia OntoClean analizează ontologiile bazate pe proprietăți formale, independente de domenii ale claselor (metaproprietăți), fiind prima încercare de a formaliza noțiunile de analiză ontologică pentru sistemele informatice. Noțiunile sunt extrase din ontologia filosofică. În webul semantic, o proprietate este o relație binară. Distincția dintre proprietate și clasă este subtilă. Astfel, o metaproprietate este o proprietate a unei proprietăți sau a unei clase.
8
Aurel, Octavian PASAT. "ANALIZA ISTORICO-DINAMICĂ A PIEȚEI DE MUNCĂ. STUDIU COMPARATIV ROMÂNIA – REPUBLICA MOLDOVA." STUDIA UNIVERSITATIS MOLDAVIAE Științe Juridice, no. 11(01) (2021): 152–59. https://doi.org/10.5281/zenodo.5795874.
Full textAbstract:
Articolul este un studiu comparativ, prin care se dorește identificarea factorilor determinanți importanți ai migrației internaționale în Uniunea Europeană, dar şi în afara acesteia, precum și o analiză a impactului remitențelor asupra creșterii economice / stabilității și inegalității veniturilor în România și în Republica Moldova pentru perioada 1990-2018. Accentul se pune pe faptul că există o relație de influență între fluxurile de migrație din țările de origine şi ţările pri­mitoare, concentrându-se asupra fluxurilor și stocurilor de migranți.
9
Tiberiu, Tănase. "Serviciul Britanic de Informații în România (1916 – 1950)." Intelligence Info 1, no. 2 (2022): 104–8. https://doi.org/10.5281/zenodo.8407240.
Full textAbstract:
Recenzia cărții: Sorin Aparaschivei (2021). Serviciul Britanic de Informații în România (1916 – 1950). Editura Militară, București, ISBN: 9789733212003. Despre acțiunile de ansamblu ale British Intelligence Service (Serviciul britanic de informații n.a), dar care mai conține organizarea și evoluția Serviciului Român de Informații și contrainformații, care pentru această perioadă s-a aflat în strânsă relație de colaborare și schimbare cu omologii britanici, chiar și în momentele în care România și Marea Britanie se aflau în tabere adverse.
10
Copilaş, Emanuel. "O relație dificilă. Social-democrații, comuniștii și conflictele politice din România postbelică, 1944-1947." Anuarul Institutului de Istorie "George Bariţiu". Series Historica 62 (December 30, 2023): 201–9. http://dx.doi.org/10.59277/aiigb/2023.62.10.
Full textAbstract:
The Social Democratic Party and the Romanian Communist Party developed a very sinuous and difficult political relation after the events of August 1944. The origins of this relation were complicated since 1921, when the RCP separated itself from the SDP and adhered to the International Bolshevik. This essay briefly pinpoints some of the major divergencies between the two parts that culminated in 1946 with the split of the SDP and, in early 1948, with the dissapearance of the entire social-democratic movement through its absorption within the newly emerged Romanian Workers Party (RWP).
11
Babin, Dana. "Der unendliche hermeneutische Weg als Wahrheitsgeschehen." Hiperboreea A2, no. 2 (2013): 19–28. http://dx.doi.org/10.5325/hiperboreea.2.2.0019.
Full textAbstract:
Abstract Hermeneutica filosofică, departe de a fi doar o îndeletnicire livrească, în care să se poată ajunge la interpretarea cea mai potrvită a unui text, se apropie mai degrabă de o realizare ontologică. Înțelegerea nu aparține exclusiv unui subiect, ci se desăvârșește în relație cu un concept suprem al adevărului, înrădăcinat în Ființă. De aceea, orice demers hermeneutic este de fapt o apropiere de Ființă. Lucrarea de față își asumă acest punct de vedere și admite că modelul operei de artă este cel mai apropiat celui hermeneutic, tocmai prin lipsa metodei științifice, atât de răspândite în epoca contemporană. Acest model demască un adevăr ce transcende formulele seci ale științei exacte, marcând un teren în care Subiectul nu mai este izolat, ci se desăvârșește printr-o creștere întru Ființă.
12
Motora, Andrei. "RELAȚIE ȘI DIALOG ÎNTRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ȘI BISERICA ORTODOXĂ DE RIT VECHI DIN ROMÂNIA." Altarul Reîntregirii, no. 2 (2019): 89–102. http://dx.doi.org/10.29302/ar.2019.2.9.
Full text
13
MANOLACHE, Lt Ionela Cătălina. "Relația dintre China și organizațiile internaționale generatoare de securitate." Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I” 12, no. 3 (2023): 100–108. http://dx.doi.org/10.53477/2065-8281-23-38.
Full textAbstract:
La momentul actual, mediul internațional se caracterizează prin complexitate. Securitatea globală este amenințată de numeroși factori, iar organizații specifice, precum NATO, OSCE sau ONU, depun eforturi pentru eliminarea sau minimizarea acestor provocări. Un element important în acest sens îl constituie evoluția economică a statelor. Supremația economică aduce cu sine avantaje și în alte domenii de dezvoltare, precum cel politic, social sau militar. China este statul care a surprins întreaga lume prin capacitatea sa de evoluție pe plan economic, devenind un actor important în domeniu într-un timp relativ scurt. Acest statut îi oferă atât beneficii, cât și numeroase obligații, printre care aceea de a coopera cu organizațiile de securitate în vederea dezvoltării unui climat de pace la nivel internațional. Tocmai de aceea statul chinez trebuie să mențină o bună relație cu aceste organizații și să depună eforturi pentru a genera securitatea proprie, dar și pe cea colectivă, asigurând un climat de pace și fiind un exemplu pentru alte structuri.
14
MIREANU, Constantin. "CONSTRUCȚIA SOCIALĂ A REALITĂȚII." Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I” 10, no. 4 (2021): 105–11. http://dx.doi.org/10.53477/2065-8281-21-48.
Full textAbstract:
Definirea realității și a mecanismelor prin care oamenii o percep este o muncă anevoioasă și plină de provocări în această epocă a post-adevărului, unde totul este relativ, interpretabil, dinamic, fără norme general acceptate. Totuși, între individ și mediul social există o relație strânsă. Acest binom constituie o construcție care integrează mintea, corpul, spiritul uman și mediul. Interacțiunea continuă dintre individ și mediul social creează realitatea care se manifestă ca un proces continuu de codificare și decodificare. Dar modul în care interpretăm o situație determină consecințele acțiunilor noastre și chiar felul în care pot evolua lucrurile, de aceea, plecând de la premise greșite, de la o interpretare greșită a unei situații, oamenii se comportă în consecință. De aceea, în materialul de față, pornind de la modul în care se formează reprezentarea individului despre mediu, societate, lume, din perspectiva neuroștiințelor, a psihologiei sociale, a sociologiei cognitive, voi trece în revistă principalele aspecte cu privire la modalitatea de construcție socială a realității.
15
Borș, Octavia. "Prioritățile Strategiei privind părăsirea timpurie a școlii problematizate în relație cu evoluția participării școlare în 2008–2018." Revista Calitatea Vieții 31, no. 2 (2020): 115–35. http://dx.doi.org/10.46841/rcv.2020.02.02.
Full textAbstract:
2020 is the last year of the Romanian, sectorial strategies implementation for education and training, which were designed to meet the targets set by Europe 2020. The strategy aiming to reduce early school leaving in Romania includes measures that were supposed to reduce the indicator to 11.3%, by 2020. However, in 2018, after three years after the strategy was published, the early school leaving rate decreased by only 2.7 p.p., reaching 16.4% (Eurostat, 2019). Although the progress is important, the rate is decreasing too slowly, compared to the proposed target. In preparation for the strategy’s impact studies, which should explain the rate`s slow decrease, the article aims to (a) analyze and discuss the evolution of the school participation rate and early school leaving rate during 2008–2018; (b) to analyze and discuss the importance given to family related factors in the strategy aiming to reduce early school leaving. Keywords: early school leaving; school participation; expected years of schooling; economic crisis; governmental strategies.
16
PAVLENCU, Mariana, and Vitalie COSTIȘANU. "ELIMINAREA VIOLENȚEI FAȚĂ DE FEMEI." Legea și viața . 1-2 (361-362), 2022 (February 22, 2022): 84–91. https://doi.org/10.5281/zenodo.6220973.
Full textAbstract:
Violența împotriva femeilor şi a fetelor sau violența bazată pe gen este o pandemie globală care afectează nu numai victimele acesteia, dar și dezvoltarea societăților și țărilor întregi. Violența afectează un număr mare de femei și fete, manifestându-se sub mai multe forme, inclusiv violența fizică, sexuală, psihologică și economică, și apărând în diferite contexte din sfera publică și privată. Violența într-o relație sau violența în cupluri este cea mai frecventă formă de violență cu care se confruntă femeile. Cele mai multe victime și supraviețuitoare se confruntă cu mai mult de o formă de violență. Femeile și fetele sunt expuse cel mai mult riscului de violență sexuală în fazele incipiente ale unui conflict, atunci când comunitățile sunt perturbate, când populațiile sunt mobile, iar sistemele de protecție nu sunt pe deplin funcționale. În fazele ulterioare ale unui conflict și în timpul reabilitării și recuperării, femeile devin adesea victime ale altor forme de violență, cum ar fi traficul de ființe umane, crimele de onoare sau diferite forme de violență conjugală.
17
Angela, VERDEȘ. "AGRESIVITATEA ȘI STILURILE DE COMUNICARE LA PREADOLESCENȚI." STUDIA UNIVERSITATIS MOLDAVIAE Științe ale Educației, no. 11 (2021): 77–83. https://doi.org/10.5281/zenodo.4557174.
Full textAbstract:
Comunicarea este un atribut esențial al grupului uman, dar în special pentru preadolescenți, care în această perioadă de dezvoltare au drept activitate do­minantă comunicarea cu semenii. Agresivitatea la preadolescenți constituie una dintre problemele esențiale abordate atât de profesori, cât și de părinți, de aceea această temă de interes major merită o abordare complexă și o analiză profundă. În prezentul studiu examinăm agresivitatea și stilurile de comunicare la preadolescenți. Eșantionul cercetării a fost format din 90 de elevi de vârsta preadolescentă, elevi ai claselor a V-a, a VI-a și a VII-a. Cele trei ipoteze de cercetare au fost verificate, iar rezultatele permit să afirmăm că: preadolescenții care se află pe diferite trepte de școlarizare se diferențiază între ei în ceea ce privește formele agresivității; elevii claselor a V-a, a VI-a și a VII-a se diferențiază între ei în ceea ce privește stilurile de comunicare; există o relație între agresivitate și stilurile de comunicare la preadolescenți, în special o asociere legată de stilul nonasertiv.
18
Dorina, ROTARI. "POEZIA LUI ANDREI ȚURCANU, SUB SEMNUL DIALOGULUI ONTOLOGIZAT CU ODĂ (ÎN METRU ANTIC) DE MIHAI EMINESCU." Studia Universitatis Moldaviae. Seria Științe Umanistice, no. 4(134), 2020 (August 14, 2020): 95–101. https://doi.org/10.5281/zenodo.3985008.
Full textAbstract:
Poezia lui Andrei Ţurcanu ilustrează, dincolo de amalgamul aparent eclectic de elemente circumscrise postmoder­nis­mului (reale, mitice, livreşti, autobiografice etc.), imaginea unui creator animat de provocările interogative eterne privind fiinţa şi fiinţarea. Meditaţia ontologică şi tentaţia de a depăşi ruptura existenţială prin asumarea ei plenară implică o ra­portare <em>sui-generis</em> la ritualul iniţiatic al „învăţării morţii” din <em>Odă (în metru antic)</em>, iar, prin extensiune, la dimensiunea fiinţială a creaţiei lui Mihai Eminescu, ca temei al unor reconfigurări de substanţă. Rescrierea scenariului tragic eminescian se îmbină cu un registru variat de mituri/miteme, experienţe livreşti şi reale, poetic subtil manifestat prin „completarea” poemului precursor/ a textelor precursoare și răstălmăcirea semnificațiilor acestora în consens cu viziunea creatorului contemporan.
19
Cristina, DOLINSCHI. "PARTICULARITĂȚI ALE LIMBAJULUI COPIILOR DIN PERSPECTIVĂ DE GEN." STUDIA UNIVERSITATIS MOLDAVIAE Științe ale Educației, no. 11 (2021): 98–100. https://doi.org/10.5281/zenodo.4557248.
Full textAbstract:
În prezentul studiu s-a întreprins o analiză teoretică comparativă a dezvoltării limbajului la copii din perspectivă de gen, cu accent preponderent pe doi factori care contribuie nemijlocit la conturarea diferențelor gender pe dimensiunea lingvistică: factorul neuropsihologic și factorul familial.
20
Halici, Medeea, Richard Rimoli, and Laura Bouriaud. "Înțelegerea relației complexe dintre societate și mediu prin intermediul serviciilor ecosistemice forestiere: o revizuire sistematică a literaturii de specialitate." Bucovina Forestiera 24, no. 2 (2024): 165–76. https://doi.org/10.4316/bf.2024.015.
Full textAbstract:
Este bine cunoscut faptul că între societate și mediu există o relație complexă, iar pentru a înțelege și cuantifica această conexiune a fost introdus conceptul de servicii ecosistemice (ES). Implicarea acestui instrument facilitează explorarea și înțelegerea diverselor beneficii oferite în mod direct sau indirect de ES asupra populației. În special, serviciile ecosistemice forestiere (FES) dețin un rol semnificativ în menținerea unui echilibru între natură și societate, deoarece intervin în conservarea biodiversității, susținerea mediului și asigurarea unei calități superioare a vieții. Astfel, pădurile oferă un spectru variat de bunuri și servicii, care pot fi sistematizate în patru categorii principale: aprovizionare, suport, reglare și culturale. Studiul de față realizează o revizuire a literaturii de specialitate în ceea ce privește serviciile ecosistemice forestiere cu accent pe conservarea biodiversității, dezvoltarea economică și gestionarea durabilă a acestor resurse naturale. Mai mult de atât, s-a urmărit identificarea măsurilor și soluțiilor silvice analizate în cadrul diverselor cercetări, fiind evidențiate diferite aspecte, precum importanța dezvoltării sustenabile a pădurilor, percepția diferiților factori interesați față de resursele naturale, protejarea suprafețelor forestiere, dezvoltarea economică și planificarea peisajului socio-ecologic. Rezultatele studiului aduc în prim plan importanța și necesitatea unei abordări holistice în cadrul cercetărilor ecologice și sociale pentru conturarea unei viziuni unitare asupra serviciilor ecosistemice forestiere. Această lucrare prezintă o imagine de ansamblu pentru cercetările viitoare, iar pe de altă parte reprezintă un instrument util în implementarea unei strategii sustenabile de dezvoltare a ecosistemelor forestiere.
21
Raisa, CERLAT, and CUCIURCĂ Elena. "FORME DE MANIFESTARE A AGRESIVITĂȚII ȘI RELAȚIA ACESTORA CU STIMA DE SINE LA ADOLESCENȚII DIN MEDIUL PENITENCIAR." Studia Universitatis Moldaviae. Seria Științe ale Educației, no. 5(135), 2020 (July 30, 2020): 134–39. https://doi.org/10.5281/zenodo.3967141.
Full textAbstract:
Articolul prezintă o abordare praxiologică a problematicii privind agresivitatea și interferențele acesteia cu stima de sine a adolescenților din mediul penitenciar. Sunt elucidate formele de manifestare a agresivității și componentele stimei de sine la adolescenții deținuți, comparativ cu adolescenții aflați în libertate. La fel, este prezentată corelația statistică stabilită între stima de sine și comportamentul agresiv în mediul penitenciar.
22
Ion, CAȘCAVAL. "INTERVENȚII PSIHANALITICE CU PRIVIRE LA DIMINUAREA ASPECTELOR NARCISICE DISFUNCȚIONALE ÎN RELAȚIA MAMĂ-COPIL." STUDIA UNIVERSITATIS MOLDAVIAE Științe ale Educației, no. 9(159) (2022): 157–65. https://doi.org/10.5281/zenodo.7408515.
Full textAbstract:
În articol este propus un program de consiliere psihanalitică cu privire la diminuarea aspectelor narcisice disfuncționale în relația mamă-copil. Cadrul conceptual al lucrării se referă la teorii psihanalitice contemporane care au clarificat spe­ci­ficul relației părinte-copil din perspectiva problematicii narcisice. Eșantionul de cercetare este alcătuit din copii cu stări nevrotice și mamele acestora – beneficiari ai serviciului de asistență psihologică comunitară. În prima parte a articolului sunt prezentate aspectele metodologice ale programului de consiliere psihanalitică, unde sunt descrise scopurile, structura și tehnicile psihologice aplicate. În partea a doua a articolului este prezentat un studiu de caz în care sunt analizate aspec­tele narcisice în relația mamă-copil și felul în care se prefigurează relația dintre caracteristicile narcisice disfuncționale ale părintelui și stările nevrotice ale copilului. De asemenea, sunt prezentate specificul și dinamica relației terapeutice, pe valențele sale transferențiale și contratransferențiale. Evaluarea intervenției psihologice este realizată prin evaluarea pre- și post-intervenție a beneficiarilor, în baza metodelor psihometrice aplicate.
23
Hajdinjak, Melita. "Merjenje podobnosti (označenih) podatkovnih tabel." Anali PAZU 2, no. 1 (2022): 2–5. http://dx.doi.org/10.18690/analipazu.2.1.2-5.2012.
Full textAbstract:
V članku predlagamo mero podobnosti klasičnih relacij oziroma podatkovnih tabel. Dobimo jo kot posplošitev Egli-Milnerjeve urejenosti in Hausdorffove metrike. Ta mera omogoča, da primerjamo različne podatkovne tabele. Mero podobnosti klasičnih relacij poskušamo razširiti na D-relacije, imenovane tudi relacije s podobnostmi, ki posplošujejo veliko skupino označenih relacij. V splošni obliki takšne mere zdaj nastopa še funkcija, ki meri podobnost označb. Izpostavimo lastnosti, ki naj jim ta funkcija zadošča, in poiščemo ustrezno obliko funkcije v primeru nekaterih posebnih označevalnih domen.
24
IOANA, Irina, and Constantin-Edmond CRACSNER. "MOTIVAȚIE ȘI SATISFACȚIE ÎN MEDIUL DE SECURITATE NAȚIONALĂ." Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I” 10, no. 3 (2021): 7–24. http://dx.doi.org/10.53477/2065-8281-21-18.
Full textAbstract:
Prin prezenta cercetare, s-a studiat relația dintre motivație și satisfacție profesională într-o organizație din domeniul securității naționale. A fost utilizat, ca instrument de evaluare, câte un chestionar pentru motivație, respectiv satisfacție profesională. Lotul de cercetare a fost constituit din 80 de militari, reprezentând grupul de cercetare, respectiv 80 de subiecți civili, reprezentând grupul de control. Au fost studiate mai multe tipuri de relații, considerate relevante pentru obiectivele studiului, precum: relația dintre motivația în muncă și gradul de satisfacție față de management și relațiile interpersonale din colectiv, respectiv față de organizarea muncii și comunicarea funcțională; relația dintre motivația de realizare prin muncă și gradul de satisfacție față de salarizare, recompensele și oportunitățile de avansare în carieră; relația dintre nivelurile satisfacției generale și motivației de realizare prin muncă; relația dintre nivelurile superioare ale satisfacției față de organizarea muncii și comunicarea funcțională, respectiv față de conducere și relațiile interpersonale ale grupului militar, comparativ cu grupul de control, format din angajați în mediul civil. Rezultatele acestei cercetări prezintă certe valențe practice, avansând posibilitatea ca unele concluzii să poată fi asimilate în politicile de resurse umane ale instituțiilor din domeniul securității naționale, în vederea optimizării motivării personalului și maximizării performanței.
25
Frunze, Nina. "COMPONENȚA TAXONOMICĂ A COMUNITĂȚILOR PROCARIOTE DIN CERNOZIOMUL TIPIC ȘI ABUNDENȚA LOR LA NIVEL DE FILUM." AGRICULTURAL SCIENCE, no. 2 (February 5, 2025): 7–16. https://doi.org/10.55505/sa.2024.2.01.
Full textAbstract:
In the present study, the changes in the taxonomic composition of prokaryotes at the phylum level in the typical chernozem of the Republic of Moldova during the years 2020-2022 were determined, using the polymerase chain reaction (PCR). The group of microorganisms studied is characterized by a genetic diversity, whose spectrum comprises 15 phyla with a different prevalence in the prokaryotic community. The majority (14) belong to the Bacteria domain: Bacteria: Proteobacteria, Actinobacteriota, Bacteroidota, Firmicutes, Verrucomicrobiota, Acidobacteriota, Planctomycetota, Myxococcota, Nitrospirota, Gemmatimonadota, Cyanobacteria, Patescibacteria, Fibrobacterota, Chloroflexi and one to the Archaea domain – Thaumarchaeota. The pool of the representatives of the Bacteria domain (82,16-88,32%) was also differentiated by the highest indices in relation to the representatives of the Archaea domain. At the same time, the representatives of the Archaea domain, registering a share of 11,6-17,84% in the years of study, were among the phyla with the highest abundance and yielded only to the phyla Proteobacteria (25,11-31,21%) and Actinobacteriota (24,01-26,46%), which held the lead according to this indicator. The study demonstrated that the prokaryotic composition of the studied chernozems varied from yeat to year, so their taxonomic structure can serve as an important indicator of previous changes in the diversity and composition of prokaryotic communities as a result of agricultural land use. În studiul de față au fost stabilite modificările compoziției taxonomice ale procariotelor pe parcursul anilor 2020-2022 la nivel de filum în cernoziomul tipic al Republicii Moldova, folosind reacția în lanț a polimerazei (RLP). Grupul de microorganisme studiate se caracterizează printr-o diversitate genetică, spectrul cărora este alcătuit din 15 filumuri cu o prestanță diferită în comunitatea procariotelor. Majoritatea lor (14) aparțin domeniului Bacteria: Proteobacteria, Actinobacteriota, Bacteroidota, Firmicutes, Verrucomicrobiota, Acidobacteriota, Planctomycetota, Myxococcota, Nitrospirota, Gemmatimonadota, Cyanobacteria, Patescibacteria, Fibrobacterota, Chloroflexi și unul domeniului Archaea – Thaumarchaeota. Pool-ul reprezentanților domeniului Bacteria (82,16-88,32%), de asemenea, s-a deosebit prin cei mai înalți indici în relație cu domeniul Archaea. Totodată, reprezentanții domeniului Archaea, înregistrând o pondere de 11,6-17,84% în anii de studiu s-au plasat printre filumurile cu cea mai mare abundență cedând doar filumurilor Proteobacteria (25,11-31,21%) și Actinobacteriota (24,01-26,46%), care dețineau întâietatea după acest indicator. Studiul a demonstrat că compoziția procariotelor cernoziomului studiat variază de la an la an, astfel încât structura lor taxonomică poate servi ca un indicator important al modificărilor anterioare în diversitatea și compoziția comunităților procariote ca urmare a utilizării terenurilor agricole.
26
Van Den Bosch, Frans A. J., P. W. L. Vlaar, and Henk Volberda. "Vertrouwen, formalisering en prestaties in interorganisatorische relaties." Maandblad Voor Accountancy en Bedrijfseconomie 80, no. 1 (2006): 17–25. http://dx.doi.org/10.5117/mab.80.10836.
Full textAbstract:
In dit conceptuele artikel brengen we relaties tussen vertrouwen, formalisering en prestaties in inter orga nisatorische relaties in kaart. We merken op dat beschrijvingen van deze relaties in de literatuur tot op heden gefragmenteerd zijn gebleven. Om tot een duidelijk beeld te komen, bespreken we hoe vertrouwen en formalisering zowel substituut als complement van elkaar zijn. Daarnaast besteden we aandacht aan de relatie tussen beide vormen van interorganisatorische beheersing en interorganisatorische prestaties. Uit het artikel blijkt dat de relaties tussen vertrouwen, formalisering en interorganisatorische prestaties genuanceerder kunnen worden weergegeven dan in de literatuur het geval is en dat de ontwikkeling van vertrouwen en formalisering sterk afhankelijk is van begincondities en de wijze waarop managers formalisering door partners interpreteren.
27
Van, Den Bosch Frans A. J., P. W. L. Vlaar, and Henk Volberda. "Vertrouwen, formalisering en prestaties in interorganisatorische relaties." Maandblad Voor Accountancy en Bedrijfseconomie 80, no. (1) (2006): 17–25. https://doi.org/10.5117/mab.80.10836.
Full textAbstract:
In dit conceptuele artikel brengen we relaties tussen vertrouwen, formalisering en prestaties in inter orga nisatorische relaties in kaart. We merken op dat beschrijvingen van deze relaties in de literatuur tot op heden gefragmenteerd zijn gebleven. Om tot een duidelijk beeld te komen, bespreken we hoe vertrouwen en formalisering zowel substituut als complement van elkaar zijn. Daarnaast besteden we aandacht aan de relatie tussen beide vormen van interorganisatorische beheersing en interorganisatorische prestaties. Uit het artikel blijkt dat de relaties tussen vertrouwen, formalisering en interorganisatorische prestaties genuanceerder kunnen worden weergegeven dan in de literatuur het geval is en dat de ontwikkeling van vertrouwen en formalisering sterk afhankelijk is van begincondities en de wijze waarop managers formalisering door partners interpreteren.
28
Van Der Meer-Kooistra, Jeltje, and Ed Vosselman. "Beheersing van transactionele relaties." Maandblad Voor Accountancy en Bedrijfseconomie 79, no. 9 (2005): 409–19. http://dx.doi.org/10.5117/mab.79.21829.
Full textAbstract:
In dit artikel ontwikkelen we een model voor de beheersing van transactionele relaties tussen ondernemingen. Daarbij baseren we ons op concepten van de transactiekostentheorie en op relationele aspecten ontleend aan sociologische benaderingen. In het model houden we niet alleen rekening met de kenmerken van de transactie, maar ook met de context waarin de transactie plaatsvindt en de relatie tussen de partijen. Op grond hiervan onderscheiden we drie verschillende beheersingspatronen. Het model biedt een bruikbaar instrument om door het management en de controller te worden toegepast bij de inrichting van beheersingssystemen voor transactionele relaties.
29
Van, Der Meer-Kooistra Jeltje, and Ed Vosselman. "Beheersing van transactionele relaties." Maandblad Voor Accountancy en Bedrijfseconomie 79, no. (9) (2005): 409–19. https://doi.org/10.5117/mab.79.21829.
Full textAbstract:
In dit artikel ontwikkelen we een model voor de beheersing van transactionele relaties tussen ondernemingen. Daarbij baseren we ons op concepten van de transactiekostentheorie en op relationele aspecten ontleend aan sociologische benaderingen. In het model houden we niet alleen rekening met de kenmerken van de transactie, maar ook met de context waarin de transactie plaatsvindt en de relatie tussen de partijen. Op grond hiervan onderscheiden we drie verschillende beheersingspatronen. Het model biedt een bruikbaar instrument om door het management en de controller te worden toegepast bij de inrichting van beheersingssystemen voor transactionele relaties.
30
Bala, Renu, and Amit Srivastava. "A Review on Homoeopathic Remedies and their Relationship." Homœopathic Links 34, S 01 (2021): 021–27. http://dx.doi.org/10.1055/s-0041-1731847.
Full textAbstract:
AbstractHet woord relatie duidt op de manier waarop twee of meer dingen verbonden zijn, of een situatie van verbondenheid. Niets in de natuur staat werkelijk los van iets anders. Geneesmiddelen zijn op verschillende manieren met elkaar verbonden in hun therapeutische werking. Voor het nauwkeurig voorschrijven is kennis van de onderlinge relaties van middelen essentieel. Hahnemann was altijd zorgvuldig in het observeren en noteren van de antidoten van de remedies die hij beproefde.In het therapeutisch handboek is de relatie van remedies het meest nuttige hoofdstuk. Zelfs Kent pleitte voor het gebruik van dit specifieke hoofdstuk dat op verschillende niveaus kan worden bestudeerd van denken, lichaamsdelen, gewaarwordingen, modaliteiten, enz. Dit onderwerp wordt het minst begrepen en het minst gebruikt omdat de artsen er te weinig aandacht aan besteden. Homeopaten beheersen de kunst van het individualiseren, een van de pijlers van de homeopathische behandeling, maar er moet meer nadruk gelegd worden op het groeperen van remedies op basis van hun verwantschap, wat in de praktijk van groot belang is voor de ideale genezing. De homeopathische literatuur blijkt zeer rijk te zijn in het beschrijven van de relatie van de onderlinge geneesmiddelen. Dit overzicht beoogt de onderliggende feiten en ervaringen van verschillende auteurs betreffende de relatie tussen geneesmiddelen naar voren te brengen.Het woord relatie duidt op de manier waarop twee of meer dingen verbonden zijn, of een situatie van verbondenheid. Niets in de natuur staat werkelijk los van iets anders. Geneesmiddelen zijn op verschillende manieren met elkaar verbonden in hun therapeutische werking. Voor het nauwkeurig voorschrijven is kennis van de onderlinge relaties van middelen essentieel. Hahnemann was altijd zorgvuldig in het observeren en noteren van de antidoten van de remedies die hij beproefde.In het therapeutisch handboek is de relatie van remedies het meest nuttige hoofdstuk. Zelfs Kent pleitte voor het gebruik van dit specifieke hoofdstuk dat op verschillende niveaus kan worden bestudeerd van denken, lichaamsdelen, gewaarwordingen, modaliteiten, enz. Dit onderwerp wordt het minst begrepen en het minst gebruikt omdat de artsen er te weinig aandacht aan besteden. Homeopaten beheersen de kunst van het individualiseren, een van de pijlers van de homeopathische behandeling, maar er moet meer nadruk gelegd worden op het groeperen van remedies op basis van hun verwantschap, wat in de praktijk van groot belang is voor de ideale genezing. De homeopathische literatuur blijkt zeer rijk te zijn in het beschrijven van de relatie van de onderlinge geneesmiddelen. Dit overzicht beoogt de onderliggende feiten en ervaringen van verschillende auteurs betreffende de relatie tussen geneesmiddelen naar voren te brengen.
31
Schoute, M. "De relatie tussen productdiversiteit en de adoptie en het gebruik van activity-based costing." Maandblad Voor Accountancy en Bedrijfseconomie 85, no. 10 (2011): 501–11. http://dx.doi.org/10.5117/mab.85.11876.
Full textAbstract:
In dit artikel worden de belangrijkste resultaten weergegeven van een empirisch onderzoek naar de relatie tussen productdiversiteit en de adoptie en het gebruik van activity-based costing (ABC). Het onderzoek is gebaseerd op enquêtegegevens van 191 middelgrote, Nederlandse productiebedrijven. Uit het onderzoek blijkt onder meer dat, conform de onderliggende theorie, productdiversiteit gemiddeld positief samenhangt met zowel ABC adoptie als ABC gebruik, maar ook dat deze relaties omgekeerd U-vormig zijn; oftewel, dat zij tot aan een zeker punt positief zijn, waarna zij negatief worden, hetgeen een gevolg lijkt te zijn van kosten-baten afwegingen. Uit het onderzoek blijkt verder dat de relatie met ABC gebruik (maar niet die met ABC adoptie) negatief wordt beïnvloed door gebruik van geavanceerde fabricagetechnologieën.
32
Schoute, M. "De relatie tussen productdiversiteit en de adoptie en het gebruik van activity-based costing." Maandblad Voor Accountancy en Bedrijfseconomie 85, no. (10) (2011): 501–11. https://doi.org/10.5117/mab.85.11876.
Full textAbstract:
In dit artikel worden de belangrijkste resultaten weergegeven van een empirisch onderzoek naar de relatie tussen productdiversiteit en de adoptie en het gebruik van activity-based costing (ABC). Het onderzoek is gebaseerd op enquêtegegevens van 191 middelgrote, Nederlandse productiebedrijven. Uit het onderzoek blijkt onder meer dat, conform de onderliggende theorie, productdiversiteit gemiddeld positief samenhangt met zowel ABC adoptie als ABC gebruik, maar ook dat deze relaties omgekeerd U-vormig zijn; oftewel, dat zij tot aan een zeker punt positief zijn, waarna zij negatief worden, hetgeen een gevolg lijkt te zijn van kosten-baten afwegingen. Uit het onderzoek blijkt verder dat de relatie met ABC gebruik (maar niet die met ABC adoptie) negatief wordt beïnvloed door gebruik van geavanceerde fabricagetechnologieën.
33
Snijders, Ingrid, Lisette Wijnia, Remy Rikers, and Sofie Loyens. "Het belang van relatiekwaliteit in het hoger onderwijs." Tijdschrift voor Hoger Onderwijs 40, no. 1 (2022): 63–84. http://dx.doi.org/10.59532/tvho.v40i1.13400.
Full textAbstract:
Relaties tussen studenten en hun opleiding spelen een belangrijke rol in het hoger onderwijs. Studenten ontwikkelen zich in die periode immers tot jonge professionals die na het behalen van hun diploma de arbeidsmarkt betreden. In dit artikel worden de belangrijkste inzichten over een proefschrift over relatiekwaliteit in het hoger onderwijs gepresenteerd. In het promotieonderzoek onderzochten we de relatie tussen studenten en hun opleiding, oftewel relatiekwaliteit, vanuit een studentperspectief. We bekeken welke invloed die relatie heeft op hun betrokkenheid (d.i. engagement en loyaliteit). In het onderzoek onder studenten en alumni werd aangetoond dat relatiekwaliteit een positieve invloed heeft op studentbetrokkenheid en studentloyaliteit. Ook als relatiekwaliteit over de tijd heen gemeten wordt (longitudinaal), blijkt ze studentbetrokkenheid en studentloyaliteit gunstig te beïnvloeden. Uit het onderzoek komt naar voren dat als hoger onderwijsinstellingen de relatiekwaliteit regelmatig monitoren, zij adequater kunnen reageren op wat studenten nodig hebben in de relatie met hun opleiding. De bevindingen van het proefschrift voorzien in een beter inzicht in de relatie van studenten met hun opleiding. Die kan ten goede komen bij het opstellen van onderwijsbeleid bijvoorbeeld gericht op de begeleiding en omgang met studenten. Voor hoger onderwijsinstellingen en studenten kan dit gunstig zijn. Een goede relatiekwaliteit maakt dat studenten meer betrokken zijn bij hun studie en ze een positieve band tussen onderwijsinstellingen en studenten bewerkstelligt, ook na het afstuderen. Afgestudeerden blijven zo eerder betrokken bij hun voormalig onderwijsinstituut bijvoorbeeld doordat ze gastlezingen geven, stageplekken aanbieden en ideeën voor praktijkgericht onderzoek aanbrengen.
34
Laine, M. L. "The relation between halitosis and saliva." Nederlands Tijdschrift voor Tandheelkunde 127, no. 10 (2020): 557–60. http://dx.doi.org/10.5177/ntvt.2020.10.20044.
Full text
35
Kaan, A. M., T. C. Chin, D. Tholen, and E. Zaura. "The relationship between oral microbiota and taste." Nederlands Tijdschrift Voor Tandheelkunde 130, no. 3 (2023): 119–27. http://dx.doi.org/10.5177/ntvt.2023.03.22081.
Full text
36
Droogsma, Jan. "Risicomanagementsystemen in de praktijk." Maandblad Voor Accountancy en Bedrijfseconomie 83, no. 7/8 (2009): 262–73. http://dx.doi.org/10.5117/mab.83.20857.
Full textAbstract:
In dit artikel wordt ingegaan op kwaliteitsbepalende factoren voor risicomanagement. Uit literatuuronderzoek komen de volgende belangrijke factoren naar voren: cultuur, leiderschapsstijl, alignment, systemen, structuren en risicoperceptie. Uit praktijkonderzoek blijkt dat deze factoren nog onvoldoende zijn vormgegeven. Op basis van deze praktijkonderzoeken zijn relaties verkend tussen de mate waarin risicomanagement is geïmplementeerd en de mate waarin invulling is gegeven aan een aantal van deze factoren. Voor de factoren cultuur, alignment, structuren en risicoperceptie is een positieve relatie onderkend en zijn ontwikkelpunten beschreven. Voor de factoren leiderschap en systemen en risicomanagement in de publieke sector is nader onderzoek nodig.
37
Droogsma, Jan. "Risicomanagementsystemen in de praktijk." Maandblad Voor Accountancy en Bedrijfseconomie 83, no. (7/8) (2009): 262–73. https://doi.org/10.5117/mab.83.20857.
Full textAbstract:
In dit artikel wordt ingegaan op kwaliteitsbepalende factoren voor risicomanagement. Uit literatuuronderzoek komen de volgende belangrijke factoren naar voren: cultuur, leiderschapsstijl, alignment, systemen, structuren en risicoperceptie. Uit praktijkonderzoek blijkt dat deze factoren nog onvoldoende zijn vormgegeven. Op basis van deze praktijkonderzoeken zijn relaties verkend tussen de mate waarin risicomanagement is geïmplementeerd en de mate waarin invulling is gegeven aan een aantal van deze factoren. Voor de factoren cultuur, alignment, structuren en risicoperceptie is een positieve relatie onderkend en zijn ontwikkelpunten beschreven. Voor de factoren leiderschap en systemen en risicomanagement in de publieke sector is nader onderzoek nodig.
38
Backhuijs, Jan, Barend Spanjers, and Frans van der Wel. "Goodwill en andere immateriële vaste activa zonder bepaalde levensduur in relatie tot informatie over het (eigen) vermogen van ondernemingen." Maandblad Voor Accountancy en Bedrijfseconomie 92, no. 11/12 (2018): 293–307. http://dx.doi.org/10.5117/mab.92.29559.
Full textAbstract:
Dit artikel bespreekt goodwill en andere immateriële vaste activa zonder bepaalde levensduur in relatie tot informatieverschaffing in de jaarrekening over het vermogen van de onderneming. Dit is van belang omdat de boekwaarden van deze activa op basis van IFRS uitsluitend via een impairmenttest al dan niet verminderen (anders dan op basis van Dutch GAAP) en als gevolg van deze specifieke verwerking van bijzondere betekenis kunnen zijn voor de in de jaarrekening opgenomen vermogenspositie. Uit het empirisch onderzoek blijkt dat de omvang van goodwill in relatie tot de omvang van het groepsvermogen in met name de jaarrekeningen van de grootste Europese beursfondsen veel hoger is dan in de jaarrekeningen van de grootste Nederlandse beursfondsen en vooral ten opzichte van niet-beursgenoteerde Nederlandse ondernemingen. Impairments doen zich in 2017 nauwelijks voor. Ten aanzien van de relatie met de financiering komt naar voren dat de grootste Nederlandse beursfondsen en niet-beursgenoteerde Nederlandse ondernemingen meer informatie geven over de bankconvenanten dan de grootste Europese beursfondsen. Anders dan verwacht blijkt dat over kapitaalmanagement (in de zin van IAS 1.134 e.v.) juist ondernemingen met een relatief lage verhouding van geactiveerde goodwill ten opzichte van het groepsvermogen meer informatie geven. Al met al zijn er in de jaarrekeningen geen sterke verbanden aangetroffen tussen de omvang van de geactiveerde goodwill, de hypothetische impact van het afschrijven van goodwill op het resultaat en de vermogensinformatie. Veel druk om tot wijziging van de regelgeving te komen lijkt er niet te zijn.
39
Backhuijs, Jan, Barend Spanjers, and der Wel Frans van. "Goodwill en andere immateriële vaste activa zonder bepaalde levensduur in relatie tot informatie over het (eigen) vermogen van ondernemingen." Maandblad Voor Accountancy en Bedrijfseconomie 92, no. (11/12) (2018): 293–307. https://doi.org/10.5117/mab.92.29559.
Full textAbstract:
Dit artikel bespreekt goodwill en andere immateriële vaste activa zonder bepaalde levensduur in relatie tot informatieverschaffing in de jaarrekening over het vermogen van de onderneming. Dit is van belang omdat de boekwaarden van deze activa op basis van IFRS uitsluitend via een impairmenttest al dan niet verminderen (anders dan op basis van Dutch GAAP) en als gevolg van deze specifieke verwerking van bijzondere betekenis kunnen zijn voor de in de jaarrekening opgenomen vermogenspositie. Uit het empirisch onderzoek blijkt dat de omvang van goodwill in relatie tot de omvang van het groepsvermogen in met name de jaarrekeningen van de grootste Europese beursfondsen veel hoger is dan in de jaarrekeningen van de grootste Nederlandse beursfondsen en vooral ten opzichte van niet-beursgenoteerde Nederlandse ondernemingen. Impairments doen zich in 2017 nauwelijks voor. Ten aanzien van de relatie met de financiering komt naar voren dat de grootste Nederlandse beursfondsen en niet-beursgenoteerde Nederlandse ondernemingen meer informatie geven over de bankconvenanten dan de grootste Europese beursfondsen. Anders dan verwacht blijkt dat over kapitaalmanagement (in de zin van IAS 1.134 e.v.) juist ondernemingen met een relatief lage verhouding van geactiveerde goodwill ten opzichte van het groepsvermogen meer informatie geven. Al met al zijn er in de jaarrekeningen geen sterke verbanden aangetroffen tussen de omvang van de geactiveerde goodwill, de hypothetische impact van het afschrijven van goodwill op het resultaat en de vermogensinformatie. Veel druk om tot wijziging van de regelgeving te komen lijkt er niet te zijn.
40
Hentzschel, Jürgen. "Asymptotic Confidence Intervals for the Relative Relapse Rate Under Random Censorship." Biometrical Journal 35, no. 5 (1993): 535–52. http://dx.doi.org/10.1002/bimj.4710350504.
Full text
41
Kreulen, C. M. "Contactslijtage in relatie tot kronen en bruggen." Nederlands Tijdschrift voor Tandheelkunde 121, no. 7-8 (2014): 343–49. http://dx.doi.org/10.5177/ntvt.2013.06.13141.
Full text
42
POSTICĂ, Ludmila. "The particularities of medical communication in the relationship with the patient." Acta et commentationes: Științe ale Educației 37, no. 3 (2024): 224–32. http://dx.doi.org/10.36120/2587-3636.v37i3.224-232.
Full textAbstract:
In this article, we want to identify what are the particularities of medical communication in the relationship with the patient. Medical communication between doctor and patient is an essential element in providing effective and quality medical care. However, this interaction has unique characteristics that influence not only how the information is delivered, but also how the patient understands and accepts the treatment. Thus, doctors must show empathy and respect towards patients, understanding their emotional state and the concerns they may have. An empathetic attitude helps to create an environment of trust, where the patient feels encouraged to share his problems and symptoms.
43
Veth, Klaske, Hubert Korzilius, Beatrice van der Heijden, and Annet de Lange. "Bridge workers in uitzendwerk: Wat kunnen HRM en sociale steun betekenen voor uitzendkrachten van 65-plus?" Tijdschrift voor HRM 22, no. 3 (2019): 36–57. http://dx.doi.org/10.5117/thrm2019.3.veth.
Full textAbstract:
Dit artikel beschrijft een longitudinale studie naar de relaties tussen de bevlogenheid, inzetbaarheid en ervaren gezondheid van uitzendkrachten van 65 jaar en ouder (de zogenaamde bridge workers in uitzendwerk), aanwezigheid en gebruik van behoud- en ontwikkelingsgericht HRM en ervaren steun van leidinggevenden en collega's bij inlenende organisaties. Er blijkt géén relatie tussen aanwezigheid en gebruik van HR maatregelen, steun van leidinggevende en collega's en bevlogenheid, inzetbaarheid en ervaren gezondheid. Daarop is één uitzondering. De ervaren aanwezigheid van HR maatregelen gericht op behoud van inzetbaarheid heeft een significant positieve invloed op de ervaren sociale steun een jaar later, en uiteindelijk ook op de bevlogenheid, inzetbaarheid en ervaren gezondheid van bridge workers in uitzendwerk. Blijkbaar werkt voor de 65+ uitzendkrachten alleen het idee van de aanwezigheid van bijvoorbeeld ergonomische aanpassingen bij de inlenende organisatie positief door. Hoewel de invloed van HRM minimaal blijkt, zijn de effecten van sociale steun van leidinggevende en collega's op bevlogenheid, inzetbaarheid en ervaren gezondheid erg sterk. Voor bridge workers in uitzendwerk lijkt het dus belangrijk om een goede relatie met de manager en collega's te hebben die wordt gekenmerkt door wederzijds respect, vertrouwen en loyaliteit.
44
Bowen, Sarah, Katie Witkiewitz, Seema L. Clifasefi, et al. "Relative Efficacy of Mindfulness-Based Relapse Prevention, Standard Relapse Prevention, and Treatment as Usual for Substance Use Disorders." JAMA Psychiatry 71, no. 5 (2014): 547. http://dx.doi.org/10.1001/jamapsychiatry.2013.4546.
Full text
45
Nathania Amelinda, Endra Yustin Ellistasari, and Indah Julianto. "Modalitas Terapi Vitiligo Pada Anak." MEDICINUS 35, no. 3 (2022): 37–59. http://dx.doi.org/10.56951/medicinus.v35i3.106.
Full textAbstract:
Vitiligo merupakan gangguan pigmentasi berupa bercak putih tidak berpigmen pada kulit dan rambut akibat hilangnya fungsi melanosit. Vitiligo pada anak umumnya berhubungan dengan penyakit autoimun lain dan memberikan efek gangguan kosmetik serta psikososial yang serius. Modalitas terapi vitiligo pada anak terdiri dari terapi topikal, fototerapi, terapi sistemik, dan pembedahan. Vitiligo pada anak memiliki prognosis yang relatif baik dibandingkan dengan pada orang dewasa. Repigmentasi pada kasus vitiligo anak umumnya terjadi secara spontan dan kasus relapse jarang sekali didapatkan.
46
Jong, Douglas De, Abe De Jong, G. M. H. Mertens, and C. E. Wasley. "Corporate governance in Nederland: governance en financiële prestaties." Maandblad Voor Accountancy en Bedrijfseconomie 75, no. 3 (2001): 103–16. http://dx.doi.org/10.5117/mab.75.15689.
Full textAbstract:
In deze studie wordt nader ingegaan op de invloed van de Nederlandse Commissie Corporate Governance (Commissie Peters) op bepaalde governance-karakteristieken van Nederlandse beursgenoteerde ondernemingen. Onderzocht wordt of de karakteristieken van governance zijn veranderd sinds de verschijning van het rapport van de Commissie Peters (1997), waarin een veertigtal aanbevelingen voor verbetering van governance is opgenomen. Tevens is onderzocht of sindsdien veranderingen zijn opgetreden in de relatie tussen governance-kenmerken en prestaties. Tenslotte worden aankondigingseffecten gemeten rondom ontwikkelingen op het gebied van governance in Nederland door middel van een event-studie. In een voorgaande bijdrage werd reeds een beschrijving gegeven van de relaties tussen kenmerken van corporate governance en financiële prestaties voor Nederlandse beursfondsen.
47
Jong, Douglas De, Jong Abe De, G. M. H. Mertens, and C. E. Wasley. "Corporate governance in Nederland: governance en financiële prestaties." Maandblad Voor Accountancy en Bedrijfseconomie 75, no. (3) (2001): 103–16. https://doi.org/10.5117/mab.75.15689.
Full textAbstract:
In deze studie wordt nader ingegaan op de invloed van de Nederlandse Commissie Corporate Governance (Commissie Peters) op bepaalde governance-karakteristieken van Nederlandse beursgenoteerde ondernemingen. Onderzocht wordt of de karakteristieken van governance zijn veranderd sinds de verschijning van het rapport van de Commissie Peters (1997), waarin een veertigtal aanbevelingen voor verbetering van governance is opgenomen. Tevens is onderzocht of sindsdien veranderingen zijn opgetreden in de relatie tussen governance-kenmerken en prestaties. Tenslotte worden aankondigingseffecten gemeten rondom ontwikkelingen op het gebied van governance in Nederland door middel van een event-studie. In een voorgaande bijdrage werd reeds een beschrijving gegeven van de relaties tussen kenmerken van corporate governance en financiële prestaties voor Nederlandse beursfondsen.
48
Barbosa, Valdenês Pacheco, Pilar Cordeiro Guimarães Paschoal, Fabricia Ribeiro Gontijo, et al. "EDUCAÇÃO SEXUAL NO CONTEXTO ESCOLAR: O OLHAR DOCENTE SOBRE A QUESTÃO." Revista Latino-Americana de Diversidade e Inclusão 03, no. 07 (2023): 1–15. http://dx.doi.org/10.55470/reladi.00064.
Full text
49
Van Sonsbeeck, J. F. M. "Beheersing van risico in bankrelaties." Maandblad Voor Accountancy en Bedrijfseconomie 79, no. 9 (2005): 437–46. http://dx.doi.org/10.5117/mab.79.21835.
Full textAbstract:
In dit artikel wordt de beheersing van risico in twee typische commerciële relaties tussen bank en bedrijf – de kredietrelatie en de private equity-relatie – geconfronteerd met de beheersing in de wijdere groep van transactionele relaties tussen bedrijven (bedrijfsrelaties). De bank levert in de twee genoemde bankrelaties op tijdelijke basis vermogen aan het bedrijf (de koper). De confrontatie richt zich op de aard van het risico, de instrumenten die worden ingezet voor de beheersing, de rol die informatie hierbij speelt en de voor de beheersing relevante omgevingsfactoren. De analyses zijn gebaseerd op empirisch onderzoek door de auteur naar commerciële relaties tussen bank en bedrijf. Het onderzoek haakt in op het pleidooi dat Van der Meer-Kooistra en Vosselman (2005) in dit themanummer herhalen voor casestudies over bedrijfsrelaties binnen de zogenaamde hybride structuur. De twee bankrelaties in dit artikel spelen zich af binnen deze hybride structuur en verschillen daarin van bedrijfsrelaties die puur op het marktmechanisme zijn gebaseerd. De bankrelaties worden gekenmerkt door een doorlopende informatievoorsprong van het bedrijf, door onzekere gebeurtenissen bij het bedrijf, in combinatie met potentieel verlies van waarde – of beoogde waarde – op het door de bank geleverde vermogen. Het risico en de gehanteerde instrumenten hangen af van de precieze aard van de transactie: het leveren van vreemd vermogen, respectievelijk eigen vermogen. Het risico heeft repercussies voor het bedrijf. Omdat de informatievoorsprong doorlopend is, vervullen het contactenpatroon en de communicatie van bedrijf naar bank, naast het formele contract, een expliciete rol in de beheersing. De confrontatie tussen bedrijfsrelaties en bankrelaties leidt tot adviezen aan degenen die betrokken zijn bij de inrichting en doorlichting van zulke relaties.
50
Van, Sonsbeeck J. F. M. "Beheersing van risico in bankrelaties." Maandblad Voor Accountancy en Bedrijfseconomie 79, no. (9) (2005): 437–46. https://doi.org/10.5117/mab.79.21835.
Full textAbstract:
In dit artikel wordt de beheersing van risico in twee typische commerciële relaties tussen bank en bedrijf – de kredietrelatie en de private equity-relatie – geconfronteerd met de beheersing in de wijdere groep van transactionele relaties tussen bedrijven (bedrijfsrelaties). De bank levert in de twee genoemde bankrelaties op tijdelijke basis vermogen aan het bedrijf (de koper). De confrontatie richt zich op de aard van het risico, de instrumenten die worden ingezet voor de beheersing, de rol die informatie hierbij speelt en de voor de beheersing relevante omgevingsfactoren. De analyses zijn gebaseerd op empirisch onderzoek door de auteur naar commerciële relaties tussen bank en bedrijf. Het onderzoek haakt in op het pleidooi dat Van der Meer-Kooistra en Vosselman (2005) in dit themanummer herhalen voor casestudies over bedrijfsrelaties binnen de zogenaamde hybride structuur. De twee bankrelaties in dit artikel spelen zich af binnen deze hybride structuur en verschillen daarin van bedrijfsrelaties die puur op het marktmechanisme zijn gebaseerd. De bankrelaties worden gekenmerkt door een doorlopende informatievoorsprong van het bedrijf, door onzekere gebeurtenissen bij het bedrijf, in combinatie met potentieel verlies van waarde – of beoogde waarde – op het door de bank geleverde vermogen. Het risico en de gehanteerde instrumenten hangen af van de precieze aard van de transactie: het leveren van vreemd vermogen, respectievelijk eigen vermogen. Het risico heeft repercussies voor het bedrijf. Omdat de informatievoorsprong doorlopend is, vervullen het contactenpatroon en de communicatie van bedrijf naar bank, naast het formele contract, een expliciete rol in de beheersing. De confrontatie tussen bedrijfsrelaties en bankrelaties leidt tot adviezen aan degenen die betrokken zijn bij de inrichting en doorlichting van zulke relaties.